Tur: Cotroceni vest – sambata 8 August
Acum 21 de ore
duminică, 12 decembrie 2010
sâmbătă, 11 decembrie 2010
Citatul zilei
"Opportunity is missed by most people because it is dressed in overalls and looks like work." - Thomas A. Edison
miercuri, 8 decembrie 2010
Citatul zilei
"It is wonderful how quickly you get used to things, even the most astonishing."- Edith Nesbitt
luni, 6 decembrie 2010
Citatul zilei
"Educaţia unui popor se judecă după ţinuta de pe stradă. Văzînd grosolănia pe stradă eşti sigur că o vei găsi şi în casă." - Edmondo de Amicis
sâmbătă, 4 decembrie 2010
Citatul zilei
"Good ideas alter the power balance in relationships, that is why good ideas are always initially resisted. Good ideas come with a heavy burden. Which is why so few people have them. So few people can handle it." - Hugh Macleod
joi, 2 decembrie 2010
miercuri, 1 decembrie 2010
luni, 29 noiembrie 2010
Citatul zilei
"I have made plenty of enemies in my lifetime, but none has ever done me as much injury as I do myself."-Kathryn Nelson
duminică, 28 noiembrie 2010
Citatul zilei
"Success is a lousy teacher. It seduces smart people into thinking they can't lose."-Bill Gates
miercuri, 24 noiembrie 2010
marți, 23 noiembrie 2010
Despre scris, ca o chestiune foarte serioasă
Andrei Pleşu a mai spus că nu are în principiu nimic contra blogurilor. "Poţi să scrii pe blog, poţi să scrii şi pe nisip, poţi să scrii ca Socrate, direct pe cer, sau în memoria ascultătorilor. Nu aş lega instituţia scrisului de niciun mediu anume.
Există însă un risc în scrisul pe blog, continuă omul de cultură, care le atrage atenţia bloggerilor că ar trebui să se ferească de facilitate: "S-a creat sentimentul că oricine dispune de o minimală îndemânare electronică o poate utiliza pentru a-şi face un profil de om al scrisului.
Înainte, selecţia era, prin natura lucrurilor, mai severă. Ca să ajungi să difuzezi ceea ce scriai către o masă mai mare de oameni, trebuia să treci prin nişte filtre.
Acum, această nonşalanţă a expri-mării de sine, în care oricine se crede nu numai îndreptăţit, dar şi înzestrat să comunice cu restul lumii, are partea ei de candoare. Toţi vorbesc cu toţi, toţi au opinii, toţi se exprimă. Dar există şi un risc de disoluţie.
Dacă toţi au opinii, dacă toţi se exprimă, începem să plutim într-un fel de plancton publicistic, în care profesioniştii sunt şi ei un capitolaş mic, iar ceilalţi îşi exercită pofta de a scrie într-un fel dezorganizat, arbitrar, la limita jocului privat. Or, scrisul e o chestiune foarte serioasă".
Gandul 22 noiembrie 2010
luni, 21 decembrie 2009
miercuri, 21 octombrie 2009
Pentru cei ce mai iubesc oraşul ăsta
Urmăriţi acest blog. Merită din plin.
http://armyuser.blogspot.com/
Momentan nu am inspiraţie....
Citesc, aşa că vor reveni. Zice cineva în filmul "Nothing But the Truth" : Un om poate fi bun, moral, onorabil. Dar numarul celor care vor vor veni la inmormantarea sa depinde de vreme.
marți, 6 octombrie 2009
Unui viitor fost şef
Balada Maeştrilor
În dăsagi, pe umăr, văru-meu Păcală
Aducea-n târg ouă şi smântână-n oală.
Numărând la mână cât e săptămâna,
Cumpănea cu ouă brânza şi smântâna,
Şi pornea de joia şi cu bulzi de caş,
Să-i ajungă vineri marfa în oraş,
Când, din casă-n casă, pentru fiecare
Domn, avea vreo turtă şi prin buzunare.
Advocaţi şi doftori şi adeseori
Cântăreţi şi pictori, dascăli şi actori.
Dintr-un timp aude un cuvânt ciudat,
Care fuse-aproape greu de invăţat.
Când vorbeau pe scară-n uşi ori pe ferestre,
Domnii, muşteriii, îşi ziceau "maestre".
Câte cinci şi zece de-astfel de pedeştri,
Adunaţi la poartă, toţi erau maeştri.
- Ce-o mai şi asta ? - se-ntreabă Păcală -
Că n-am auzit-o-n piaţă, nici la şcoală.
Poate-n Capitală este şi rămâne,
Ca-n Găieşti, cum fuse "neică" sau "jupâne".
Dar văzu că vorba "maestre" stârneşte
O înviorare, parcă-i franţuzeşte,
Şi la bătrâneţe şi la tinereţe.
El, un an de zile puse să o-nveţe.
Cei chemaţi cu vorba care i se spune,
Înfloresc în sine-ndată. Ce minune ?
Cum le zici "maestre" în ce-aveai de spus,
Gâtul li se-nalţă de trei ori mai sus,
Omul e mai ager, mai vioi, mai sprinten,
Ca un roib agale, îndemnat de pinten.
Şi Păcală-şi zise: "Vorba asta scurtă
E ca mângâierea porcului pe burtă.
E cu farmec dulce şi, din strâmb ori ciung,
Simţi că te lăţeşte şi te face lung.
Insul se mândreşte, limba-i se deznoadă
Şi ia vânt şi, vesel, dă-n nădragi din coadă.
Măi ce bine-mi prinde !
Am aflat şi harul
Să-mi pui în picioare bine şi măgarul.
Cum ajung acasă, văd eu cât îi este
De fudul auzul, şi-o să-l strig : "Maestre !"
Tudor Arghezi
În dăsagi, pe umăr, văru-meu Păcală
Aducea-n târg ouă şi smântână-n oală.
Numărând la mână cât e săptămâna,
Cumpănea cu ouă brânza şi smântâna,
Şi pornea de joia şi cu bulzi de caş,
Să-i ajungă vineri marfa în oraş,
Când, din casă-n casă, pentru fiecare
Domn, avea vreo turtă şi prin buzunare.
Advocaţi şi doftori şi adeseori
Cântăreţi şi pictori, dascăli şi actori.
Dintr-un timp aude un cuvânt ciudat,
Care fuse-aproape greu de invăţat.
Când vorbeau pe scară-n uşi ori pe ferestre,
Domnii, muşteriii, îşi ziceau "maestre".
Câte cinci şi zece de-astfel de pedeştri,
Adunaţi la poartă, toţi erau maeştri.
- Ce-o mai şi asta ? - se-ntreabă Păcală -
Că n-am auzit-o-n piaţă, nici la şcoală.
Poate-n Capitală este şi rămâne,
Ca-n Găieşti, cum fuse "neică" sau "jupâne".
Dar văzu că vorba "maestre" stârneşte
O înviorare, parcă-i franţuzeşte,
Şi la bătrâneţe şi la tinereţe.
El, un an de zile puse să o-nveţe.
Cei chemaţi cu vorba care i se spune,
Înfloresc în sine-ndată. Ce minune ?
Cum le zici "maestre" în ce-aveai de spus,
Gâtul li se-nalţă de trei ori mai sus,
Omul e mai ager, mai vioi, mai sprinten,
Ca un roib agale, îndemnat de pinten.
Şi Păcală-şi zise: "Vorba asta scurtă
E ca mângâierea porcului pe burtă.
E cu farmec dulce şi, din strâmb ori ciung,
Simţi că te lăţeşte şi te face lung.
Insul se mândreşte, limba-i se deznoadă
Şi ia vânt şi, vesel, dă-n nădragi din coadă.
Măi ce bine-mi prinde !
Am aflat şi harul
Să-mi pui în picioare bine şi măgarul.
Cum ajung acasă, văd eu cât îi este
De fudul auzul, şi-o să-l strig : "Maestre !"
Tudor Arghezi
joi, 1 octombrie 2009
Cine plăteşte ?
CEDO a refuzat să primească fotocopiile celor 1.000 de volume din dosarul Revoluţiei
Miercuri, 30 Septembrie 2009 19:34
"Fotocopiile documentelor din dosarul Revoluţiei au fost trimise la CEDO pentru a elimina orice urmă de suspiciune în legătură cu transparenţa şi cu corectitudinea abordării în această cauză, precum şi pentru a respecta poziţia de deschidere a autorităţilor române", se arată într-un comunicat de presă.
Agentul Guvernamental la CEDO a informat constant atât pe preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, cât şi celelalte instituţii ale statului şi presa în legătură cu faptul că, dată fiind complexitatea cauzei, CEDO a renunţat la solicitarea iniţială privind trimiterea întregului dosar şi a cerut până în prezent doar parţial dosarul Revoluţiei, existând posibilitatea ca ulterior să mai solicite alte documente.
Toate scrisorile primite de Agentul Guvernamental, prin care Curtea informa în scris în legătură cu această poziţie au fost trimise de CEDO şi lui Teodor Mărieş. "Acesta a continuat să facă proteste publice, să lanseze acuzaţii la adresa Agentului Guvernamental şi să solicite inclusiv prin comunicate de presă, scrisori, manifestaţii de stradă şi în cadrul unor audienţe la MAE şi la alte instituţii trimiterea întregului dosar la Curte, deşi cunoştea comunicarea CEDO referitoare la faptul că aceasta nu doreşte întregul dosar", conform comunicatului.
În cadrul unei întâlniri cu ministrul Justiţiei şi cu Teodor Mărieş, pe 11 septembrie, procurorul general al României a anunţat că va fotocopia dosarul şi îl va trimite la MAE pentru a fi transmis la CEDO. Pe 23 septembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis Agentului Guvernamental copiile dosarului. În adresa de înaintare se specifică faptul că Parchetul respectă, astfel, decizia CSM privind trimiterea copiilor tuturor documentelor din dosarul Revoluţiei la CEDO.
Maşina cu fotocopii a ajuns pe 28 septembrie la CEDO. "Curtea a refuzat să le primească, făcând trimitere la scrisoarea din 6 iulie 2009, prin care anunţa oficial că nu doreşte tot dosarul, şi a solicitat autorităţilor române să asigure avocaţilor reclamanţilor acces la documentele cauzei", mai anunţă MAE.
Totodată, în prezent sunt în derulare procedurile uzuale legate de desfăşurarea transportului de documente, se arată în comunicatul de presă.
Agentul Guvernamental pentru CEDO are rolul de interfaţă între stat şi Curte şi, în această calitate, este obligat să acţioneze conform deciziilor autorităţilor române.
www.realitatea.net
PS Asta în condiţiile în care la PTB se reîncarcă tonerele pentru imprimantă deoarece, cel ce a ales modelul achiziţionat în 2006, nu şi-a data seama că un toner nou costă 1000 de lei. Bani aruncaţi pe fereastră.....
Miercuri, 30 Septembrie 2009 19:34
"Fotocopiile documentelor din dosarul Revoluţiei au fost trimise la CEDO pentru a elimina orice urmă de suspiciune în legătură cu transparenţa şi cu corectitudinea abordării în această cauză, precum şi pentru a respecta poziţia de deschidere a autorităţilor române", se arată într-un comunicat de presă.
Agentul Guvernamental la CEDO a informat constant atât pe preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, cât şi celelalte instituţii ale statului şi presa în legătură cu faptul că, dată fiind complexitatea cauzei, CEDO a renunţat la solicitarea iniţială privind trimiterea întregului dosar şi a cerut până în prezent doar parţial dosarul Revoluţiei, existând posibilitatea ca ulterior să mai solicite alte documente.
Toate scrisorile primite de Agentul Guvernamental, prin care Curtea informa în scris în legătură cu această poziţie au fost trimise de CEDO şi lui Teodor Mărieş. "Acesta a continuat să facă proteste publice, să lanseze acuzaţii la adresa Agentului Guvernamental şi să solicite inclusiv prin comunicate de presă, scrisori, manifestaţii de stradă şi în cadrul unor audienţe la MAE şi la alte instituţii trimiterea întregului dosar la Curte, deşi cunoştea comunicarea CEDO referitoare la faptul că aceasta nu doreşte întregul dosar", conform comunicatului.
În cadrul unei întâlniri cu ministrul Justiţiei şi cu Teodor Mărieş, pe 11 septembrie, procurorul general al României a anunţat că va fotocopia dosarul şi îl va trimite la MAE pentru a fi transmis la CEDO. Pe 23 septembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis Agentului Guvernamental copiile dosarului. În adresa de înaintare se specifică faptul că Parchetul respectă, astfel, decizia CSM privind trimiterea copiilor tuturor documentelor din dosarul Revoluţiei la CEDO.
Maşina cu fotocopii a ajuns pe 28 septembrie la CEDO. "Curtea a refuzat să le primească, făcând trimitere la scrisoarea din 6 iulie 2009, prin care anunţa oficial că nu doreşte tot dosarul, şi a solicitat autorităţilor române să asigure avocaţilor reclamanţilor acces la documentele cauzei", mai anunţă MAE.
Totodată, în prezent sunt în derulare procedurile uzuale legate de desfăşurarea transportului de documente, se arată în comunicatul de presă.
Agentul Guvernamental pentru CEDO are rolul de interfaţă între stat şi Curte şi, în această calitate, este obligat să acţioneze conform deciziilor autorităţilor române.
www.realitatea.net
PS Asta în condiţiile în care la PTB se reîncarcă tonerele pentru imprimantă deoarece, cel ce a ales modelul achiziţionat în 2006, nu şi-a data seama că un toner nou costă 1000 de lei. Bani aruncaţi pe fereastră.....
miercuri, 16 septembrie 2009
Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu
"Preşedintele Traian Basescu a declarat marţi, 15 septembrie 2009, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului: “Rezultatele Direcţiei Naţionale anticorupţie, remarcate si de ultimul Raport pe Justiţie al Uniunii Europene, si in general schimbarea atitudinii Parchetului fata de puterea politica, precum si consecinţele introducerii unor declaraţii de avere pentru demnitari, înalţi funcţionari si magistraţi, sunt numai câteva elemente care despart radical situaţia de astăzi, fata de cea de acum cinci ani.
In primii doi ani ai mandatului, am colaborat bine cu guvernul pentru a depolitiza parchetele, pentru a introduce in sistem procurori tineri si alte reforme necesare sistemului judiciar. In acest fel, am reuşit sa evitam clauza de salvgardare.
Din păcate, după aderare, reformele din justiţie au fost amânate sau chiar blocate pana la începutul actualei guvernări. Rezultatul s-a văzut: deşi DNA a trimis spre instanţele de judecata 20 de dosare de actuali si foşti demnitari, nu exista nicio condamnare definitiva. Instanţa de judecata este locul in care apar tergiversări si blocaje procedurale.
Deşi am reuşit sa evitam activarea clauzei de salvgardare in 2009, am rămas cu Mecanismul de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene.
Trebuie sa continuam procesul de reforma in justiţie.
Nu mă aştept sa fie uşor. Ştiu insa cu certitudine ca se poate.
Împreuna cu guvernul, cu judecătorii si procurorii, cu fiecare om din sistemul judiciar, cu Parlamentul, vom reuşi. Si asta va spun in calitate de preşedinte al României si de roman responsabil de soarta României.
In ultimele 9 luni am colaborat bine cu actualul guvern si acum avem doua coduri – civil si penal – moderne, adaptate realităţilor acestor zile si practicilor europene in materie.
Prin acest pas reluam reformele blocate la începutul anului 2007, care vor duce la modernizarea justiţiei din România. Dar avem urgent nevoie de Codurile de procedura, pentru a crea justiţiei condiţii sa progreseze.
Reforma justiţiei a început in 2004, prin legi noi prin aducerea de oameni noi. Peste 1200 de magistraţi au parasit sistemul si aproape 1500 de tineri au devenit procurori si judecători. Ce vedeţi acum in justiţie este in primul rând, pe de o parte rezultatul faptului ca magistraţii se bucura de totala libertate, pe de alta parte, este evident ca nu ştiu ce sa facă cu aceasta libertate. Am convingerea ca este o etapa prin care justiţia, ca si presa, trebuie sa treacă pentru a se maturiza.
Ei, magistraţii, sunt chemaţi sa garanteze accesul liber al romanilor la justiţie si se pare ca au uitat sa citească articolul 21 din Constituţia României.”
In primii doi ani ai mandatului, am colaborat bine cu guvernul pentru a depolitiza parchetele, pentru a introduce in sistem procurori tineri si alte reforme necesare sistemului judiciar. In acest fel, am reuşit sa evitam clauza de salvgardare.
Din păcate, după aderare, reformele din justiţie au fost amânate sau chiar blocate pana la începutul actualei guvernări. Rezultatul s-a văzut: deşi DNA a trimis spre instanţele de judecata 20 de dosare de actuali si foşti demnitari, nu exista nicio condamnare definitiva. Instanţa de judecata este locul in care apar tergiversări si blocaje procedurale.
Deşi am reuşit sa evitam activarea clauzei de salvgardare in 2009, am rămas cu Mecanismul de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene.
Trebuie sa continuam procesul de reforma in justiţie.
Nu mă aştept sa fie uşor. Ştiu insa cu certitudine ca se poate.
Împreuna cu guvernul, cu judecătorii si procurorii, cu fiecare om din sistemul judiciar, cu Parlamentul, vom reuşi. Si asta va spun in calitate de preşedinte al României si de roman responsabil de soarta României.
In ultimele 9 luni am colaborat bine cu actualul guvern si acum avem doua coduri – civil si penal – moderne, adaptate realităţilor acestor zile si practicilor europene in materie.
Prin acest pas reluam reformele blocate la începutul anului 2007, care vor duce la modernizarea justiţiei din România. Dar avem urgent nevoie de Codurile de procedura, pentru a crea justiţiei condiţii sa progreseze.
Reforma justiţiei a început in 2004, prin legi noi prin aducerea de oameni noi. Peste 1200 de magistraţi au parasit sistemul si aproape 1500 de tineri au devenit procurori si judecători. Ce vedeţi acum in justiţie este in primul rând, pe de o parte rezultatul faptului ca magistraţii se bucura de totala libertate, pe de alta parte, este evident ca nu ştiu ce sa facă cu aceasta libertate. Am convingerea ca este o etapa prin care justiţia, ca si presa, trebuie sa treacă pentru a se maturiza.
Ei, magistraţii, sunt chemaţi sa garanteze accesul liber al romanilor la justiţie si se pare ca au uitat sa citească articolul 21 din Constituţia României.”
duminică, 13 septembrie 2009
Dictatură, ochii plânşi vor sa te vadă !
Categoria : "Ei, bobocule, apăi cum le ştii dumneata toate, mai rar cineva!"
"Soluţia ar fi ca executivul şi legislativul să se alieze şi să suspende, temporar, o parte din libertăţile de care beneficiază justiţia. Să reintroducă, pentru doi, trei, patru ani, un control asupra sistemului şi să înceapă un proces de epurare al coruptei caste a magistraţilor. Să democratizeze şi să cureţe justiţia cu pistolul la tâmplă, exact aşa cum a procedat generalul MacArthur în Japonia de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ştiu că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în România încă din 1990. Atunci era momentul ca miliţienii şi securiştii care au absolvit Dreptul la şcoala de bătaie de la Băneasa să fie daţi afară.
Acum este târziu, iar implicarea politicului poate avea consecinţe periculoase. Dar ar trebui ca oamenii aceştia să audă zgomotul armei încărcate lângă tâmpla lor, pentru că se pare că nimic altceva nu-i poate opri să sfideze zilnic societatea românească."
Mircea Marian,sâmbătă, 12 septembrie 2009, Evenimentul Zilei
Comentariul unui viitor epurat
Aş vrea să-mi spună onorabilul dacă trebuie să venim noi cu pistoalele. Oricum, nene Iancule nu fii trist, moftangiul roman n-a murit, e viu. Al dracului de viu ! Iată ce zice el:
LEONIDA: Unde mi-este gazeta? (nervos) că dacă o fi să fie revuluţie, trebuie să spuie la „Ultime ştiri". Unde mi-e gazeta? (merge la masă, ia gazeta, îşi aruncă ochii pe pagina a treia şi dă un ţipăt) A!
EFIMIŢA: Ei!
LEONIDA (pierdut): Nu e revuluţie, domnule, e reacţiune; ascultă: (citeşte tremurând) „Reacţiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pândă ascuţindu-şi ghearele şi aşteptând momentul oportun pentru poftele ei antinaţionale… Naţiune, fii deşteaptă!" (cu dezolare) Şi noi dormim, domnule!
IL Caragiale - Conu Leonida faţă cu reacţiunea
vineri, 11 septembrie 2009
Declaraţia preşedintelui CSM
După cum vă este cunoscut, astăzi, (n.n ieri, 10 septembrie 2009)Consiliul Superior al Magistraturii a luat în discuţie, pe de o parte, scrisoarea adresată de către Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, pe de altă parte, sesizările trimise de Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. După discuţii aprinse în care au fost ascultate argumente şi dintr-o parte şi din cealaltă s-au conturat, în esenţă, 4 chestiuni:
1. Consiliul Superior al Magistraturii consideră revendicările magistraţilor legale, întemeiate şi justificate şi le va susţine în consecinţă.
2. Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de oferta de negociere din partea Executivului.
3. În raport de rezultatul negocierilor, Adunările Generale ale judecătorilor şi procurorilor pot lua în calcul suspendarea, sau, după caz, încetarea protestelor.
4. Pe termen mediu şi lung reiterăm invitaţia mai veche de a semna un pact între toate puterile statului în ceea ce priveşte statutul magistratului.
Răspuns la întrebare reporter : Sperăm ca întâlnirea cu Executivul să aibă loc azi după-amiază. La această întâlnire vor participa din partea autorităţii judecătoreşti reprezentanţii Consiliului şi reprezentanţii Asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi, din câte am înţeles, din partea Executivului vor participa domnul Prim-ministru şi domnul Ministru al Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Răspuns la întrebare reporter: Negocierile cu partea executivă vizează chestiuni de principiu: dacă în proiectul de lege se prevede că niciunui bugetar nu-i va scădea salariul, solicităm ca acest principiu să se aplice şi magistraţilor. Solicităm ca hotărârile judecătoreşti să se aplice în mod integral şi fără pauze. Există, de asemenea, şi alte aspecte de negociere, de pildă între magistraţii de la ICCJ şi cei din PICCJ şi categoria de magistraţi imediat următoare (magistraţii cu grad de curte de apel) diferenţa pe grilă este de 2,9 ori între celelalte grade de execuţie este de 0,4. Noi considerăm că trebuie să existe aceeaşi diferenţă de grilă în funcţie de nivelul gradului execuţie, la nivel de instanţe şi parchete. Noi ne-am dori ca diferenţa să fie de 0,4.
PS: Achiesez la ultimul paragraf. Trebuie avut în vedere, în primul rănd, volumul disproporţionat de muncă, cauzat de lipsa de corelare între competenţa de soluţionare a cauzelor, lipsa de personal şi normele de procedură penală mult depăşite.
1. Consiliul Superior al Magistraturii consideră revendicările magistraţilor legale, întemeiate şi justificate şi le va susţine în consecinţă.
2. Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de oferta de negociere din partea Executivului.
3. În raport de rezultatul negocierilor, Adunările Generale ale judecătorilor şi procurorilor pot lua în calcul suspendarea, sau, după caz, încetarea protestelor.
4. Pe termen mediu şi lung reiterăm invitaţia mai veche de a semna un pact între toate puterile statului în ceea ce priveşte statutul magistratului.
Răspuns la întrebare reporter : Sperăm ca întâlnirea cu Executivul să aibă loc azi după-amiază. La această întâlnire vor participa din partea autorităţii judecătoreşti reprezentanţii Consiliului şi reprezentanţii Asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi, din câte am înţeles, din partea Executivului vor participa domnul Prim-ministru şi domnul Ministru al Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Răspuns la întrebare reporter: Negocierile cu partea executivă vizează chestiuni de principiu: dacă în proiectul de lege se prevede că niciunui bugetar nu-i va scădea salariul, solicităm ca acest principiu să se aplice şi magistraţilor. Solicităm ca hotărârile judecătoreşti să se aplice în mod integral şi fără pauze. Există, de asemenea, şi alte aspecte de negociere, de pildă între magistraţii de la ICCJ şi cei din PICCJ şi categoria de magistraţi imediat următoare (magistraţii cu grad de curte de apel) diferenţa pe grilă este de 2,9 ori între celelalte grade de execuţie este de 0,4. Noi considerăm că trebuie să existe aceeaşi diferenţă de grilă în funcţie de nivelul gradului execuţie, la nivel de instanţe şi parchete. Noi ne-am dori ca diferenţa să fie de 0,4.
PS: Achiesez la ultimul paragraf. Trebuie avut în vedere, în primul rănd, volumul disproporţionat de muncă, cauzat de lipsa de corelare între competenţa de soluţionare a cauzelor, lipsa de personal şi normele de procedură penală mult depăşite.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
