Deficienţe legislative ?

Abia intrată în vigoare, Legea privind reţinerea datelor de către furnizorii de comunicaţii electronice ameninţă să blocheze majoritatea anchetelor penale, susţin poliţiştii şi procurorii.

În cazul României, faptele penale vizate de Legea 298/2008 reprezintă doar 5% din totalul infracţiunilor săvârşite.Vătămarea corporală gravă, violul, tâlhăria sau pedofilia, ameninţarea, evadarea sunt doar câteva dintre infracţiunile care riscă să nu mai poată fi rezolvate de către anchetatori. Şi asta pentru că, în urma intrării în vigoare a Legii privind reţinerea datelor de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, doar infracţiunile ce intră în categoriile definite de Legea de combatere a criminalităţii organizate şi de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului pot fi anchetate în acest fel. Directiva Uniunii Europene lasă, în acest caz, la latitudinea fiecărui stat membru definirea infracţiunilor ce pot fi soluţionate prin noua lege.

De altfel, procurorul general Codruţa Kovesi a atras, ieri, atenţia asupra deficienţelor noii legi şi a anunţat că va trimite Ministerului Justiţiei observaţiile sale, în cursul zilei de astăzi. Pe lângă faptul că, în numeroase cazuri, legea devine inutilizabilă, procurorii şi poliţiştii se plâng de durata redusă în care datele sunt stocate - doar şase luni.

Activitatea de strângere a probelor în cazurile de crimă organizată, corupţie sau cazuri care se continuă în timp va fi astfel îngreunată, arată reprezentanţii Ministerului Public.

Procurorii îşi exprimă „serioase îndoieli“

O altă problemă sesizată de procurori este legată de faptul că accesul la date poate fi obţinut numai după începerea urmăririi penale şi numai cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei care judecă respectiva cauză. Asta în condiţiile în care, până acum, aceste date puteau fi obţinute înaintea începerii urmăririi penale. Procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă lista de convorbiri efectuate de o persoană fizică sau juridică, fără mandat de la judecător.

Urmând consecinţele noii legi, cercetarea se poate împiedica, de exemplu, în cazul infracţiunilor informatice. „Ne exprimăm serioase îndoieli cu privire la eficienţ a cercetărilor care se efectuează în cazul infracţiunilor informatice (acces neautorizat în sisteme informatice, fraudă sau fals informatic) în condiţiile în care identificarea unor adrese de IP, logurile de acces sau date asemănătoare ar putea fi obţinute numai după începerea urmăririi penale“, susţin procurorii.

Instanţele ar putea fi blocate

În alte cazuri, cum ar fi dispariţiile de minori, datele sunt, de asemenea, necesare încă din faza în care este investigată cauza. „Să zicem că doi tineri se duc pe munte şi li se face rău. Potrivit noii legi, singurul mod în care putem da de ei ar fi prin declanşarea urmăririi penale. În plus, la nivelul fiecăreia dintre cele 26 de secţii de poliţie din Capitală există, zilnic, în jur de patru-cinci cazuri în care avem nevoie de asemenea date“, spun surse din Poliţia Capitalei.

Altfel spus, procedura în sine este una greoaie şi ar putea bloca practic activitatea preşedinţilor instanţelor de fond, cei care trebuie să autorizeze accesul la date. Laura Andrei, vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti, spune însă că este prea devreme pentru a vorbi despre aşa ceva. „O să vedem ce se va întâmpla. Şi în prezent volumul de cereri este foarte mare“, precizează Laura Andrei.

Legea 298/2008, care a intrat ieri în vigoare, prevede înregistrarea anumitor date legate de convorbirile efectuate de persoanele fizice şi juridice, în scopul folosirii acestora în activităţile de cercetare, de descoperire şi de urmă rire a infracţiunilor grave. Ministerul Comunicaţiilor ar urma să elaboreze, în decurs de 30 de zile, normele metodologice de aplicare a legii, iar monitorizarea aplicării acesteia ar urma să fie făcută de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.

„Actul poate fi atacat la CEDO“

„România poate fi condamnată la CEDO, dar şi la Curtea Europeană de Justiţie din cauza lipsei din lege a măsurilor de siguranţă“, consideră Victor Alistar, directorul Transparency International România. Potrivit acestuia, în actuala lege „nu există garanţii privind securitatea conţinutului mesajelor electronice“.

De aceeaşi părere este şi Bogdan Manolea, membru în Societatea pentru Justiţie SoJust, care consideră că „există suficiente lucruri care trebuiau să ne dea de gândit înainte de a adopta proiectul de lege“

Sursa: Evenimentul zilei