Tur in zona Berthelot – 11 august
Acum 3 luni
vineri, 23 mai 2008
Ziua justiţiei
Guvernul a aprobat alocarea a 50.000 lei din bugetul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pentru organizarea "Zilei Justitiei" pe data de 6 iulie 2008.Manifestarile prilejuite de acest eveniment se vor desfasura in municipiul Constanta.
Conturile Ministerului Public au fost blocate
Pentru neplata drepturilor salariale restante ale procurorilor, care au obtinut hotărâri judecătoreşti, Ministerului Public i-au fost blocate ieri conturile (conturile de cheltuieli materiale curente).
joi, 15 mai 2008
Lovirea minorului este absorbita in rele tratamente?
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii privind raportul dintre infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art. 306 din Codul penal, si infractiunile de lovire sau alte violente, vatamare corporala si lipsire de libertate, prevazute de art. 180, art. 181 si art. 189 din acelasi cod, sub raportul incadrarii juridice a faptelor in unul sau mai multe dintre textele de lege mentionate.
Orientarile jurisprudentei:
1. Unele instante au apreciat ca faptele de lovire sau alte violente ori de lipsire de libertate savarsite impotriva minorului intrunesc numai elementele constitutive ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art. 306 din Codul penal.
2. Alte instante ca faptele de lovire ori lipsire de libertate savarsite impotriva minorului intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art. 306 din Codul penal, in concurs cu infractiunile de lovire sau alte violente, vatamare corporala sau lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 180, art. 181 sau art. 189 din acelasi cod
Opinia Procurorului General este in sensul ultimei orientari.
Orientarile jurisprudentei:
1. Unele instante au apreciat ca faptele de lovire sau alte violente ori de lipsire de libertate savarsite impotriva minorului intrunesc numai elementele constitutive ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art. 306 din Codul penal.
2. Alte instante ca faptele de lovire ori lipsire de libertate savarsite impotriva minorului intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art. 306 din Codul penal, in concurs cu infractiunile de lovire sau alte violente, vatamare corporala sau lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 180, art. 181 sau art. 189 din acelasi cod
Opinia Procurorului General este in sensul ultimei orientari.
Conferinţă la Cluj
Vineri, 9 mai 2008, a avut loc Conferinţa cu tema: „Revendicarea imobilelor bisericeşti – limita dintre drept, istorie şi religie”, organizată de A.M.R.- Filiala Cluj şi Seminarul ProEtica Cluj.
Lucrările conferinţei s-au desfăşurat la sediul Fundaţiei Colegiul European, Aşezământul Lapedatu. La eveniment, au participat judecători şi avocaţi, specialişti în domeniul revendicării imobilelor bisericeşti, precum şi cadre universitare de la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, respectiv: Ovidiu Ghitta, decanul facultăţii, Marius Bucur, şeful Catedrei de Istorie Contemporană, Carmen Florea, Edith Fogarasi şi Greta Miron, specialişti în istoria bisericii. Din partea seminarului ProEtica Cluj, a participat domnul conf. dr. Ion Copoeru, în calitate de moderator.
Temele abordate au fost: revendicarea lăcaşurilor de cult, istoria Statusului romano-catolic şi a fondurilor administrate de acesta în Transilvania, statutul şi continuitatea ordinelor călugăreşti catolice, dacă biserica ortodoxă a fost o biserică persecutată în perioada regimului comunist, situaţia epitropiilor din Moldova, caracterul religios sau obştesc al acestora.
Necesitatea unei întâlniri între jurişti şi istorici a rezultat din caracterul complex şi multidisciplinar al problemelor ivite în practica instanţelor clujene privind revendicarea imobilelor aparţinând diferitelor culte. Temele discutate nu au făcut referire la dosare aflate pe rolul instanţelor ori soluţionate irevocabil de instanţe, ci la probleme de natură juridică ce se impuneau a fi privite şi din perspectivă istorică. Întâlnirea a fost necesară şi pentru că nu există experţi judiciari specializaţi în istorie, fiind o primă încercare de găsire a unei punţi de legătură între discipline.
A fost un prilej de întâlnire pe un tărâm neutru a judecătorilor şi avocaţilor pentru discutarea unor teme de interes dintr-o perspectivă exclusiv teoretică şi ştiinţifică, fără vreo referire concretă la cauze, culte sau bunuri.
Cu această ocazie, s-au pus bazele unei colaborări între A.M.R. – Filiala Cluj şi Baroul Cluj, în vederea realizării unui proiect comun privind comunicarea între cele două profesii juridice.
Participanţii au apreciat întâlnirea ca fiind utilă atât pentru jurişti, cât şi pentru istorici, întrucât a încercat să facă lumină într-un domeniu controversat, în care doctrina juridică s-a dovedit săracă şi fără perspectivă interdisciplinară.
judecător Andrea A. Ţuluş, preşedinte AMR –Filiala Cluj
conf. dr. Ion Copoeru – coordonator Seminarul ProEtica
Lucrările conferinţei s-au desfăşurat la sediul Fundaţiei Colegiul European, Aşezământul Lapedatu. La eveniment, au participat judecători şi avocaţi, specialişti în domeniul revendicării imobilelor bisericeşti, precum şi cadre universitare de la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, respectiv: Ovidiu Ghitta, decanul facultăţii, Marius Bucur, şeful Catedrei de Istorie Contemporană, Carmen Florea, Edith Fogarasi şi Greta Miron, specialişti în istoria bisericii. Din partea seminarului ProEtica Cluj, a participat domnul conf. dr. Ion Copoeru, în calitate de moderator.
Temele abordate au fost: revendicarea lăcaşurilor de cult, istoria Statusului romano-catolic şi a fondurilor administrate de acesta în Transilvania, statutul şi continuitatea ordinelor călugăreşti catolice, dacă biserica ortodoxă a fost o biserică persecutată în perioada regimului comunist, situaţia epitropiilor din Moldova, caracterul religios sau obştesc al acestora.
Necesitatea unei întâlniri între jurişti şi istorici a rezultat din caracterul complex şi multidisciplinar al problemelor ivite în practica instanţelor clujene privind revendicarea imobilelor aparţinând diferitelor culte. Temele discutate nu au făcut referire la dosare aflate pe rolul instanţelor ori soluţionate irevocabil de instanţe, ci la probleme de natură juridică ce se impuneau a fi privite şi din perspectivă istorică. Întâlnirea a fost necesară şi pentru că nu există experţi judiciari specializaţi în istorie, fiind o primă încercare de găsire a unei punţi de legătură între discipline.
A fost un prilej de întâlnire pe un tărâm neutru a judecătorilor şi avocaţilor pentru discutarea unor teme de interes dintr-o perspectivă exclusiv teoretică şi ştiinţifică, fără vreo referire concretă la cauze, culte sau bunuri.
Cu această ocazie, s-au pus bazele unei colaborări între A.M.R. – Filiala Cluj şi Baroul Cluj, în vederea realizării unui proiect comun privind comunicarea între cele două profesii juridice.
Participanţii au apreciat întâlnirea ca fiind utilă atât pentru jurişti, cât şi pentru istorici, întrucât a încercat să facă lumină într-un domeniu controversat, în care doctrina juridică s-a dovedit săracă şi fără perspectivă interdisciplinară.
judecător Andrea A. Ţuluş, preşedinte AMR –Filiala Cluj
conf. dr. Ion Copoeru – coordonator Seminarul ProEtica
miercuri, 14 mai 2008
Cum manevreaza dosarele baietii destepti din Justitie
Studiu IPP: magistratii nu cred in distributia aleatorie a dosarelor
Jumatate din magistratii din Romania cred ca dosarele judecate de instante nu sunt distribuite aleatoriu, se arata intr-un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice. Unii juristi consultati de Hotnews.ro spun ca exista numeroase modalitati prin care dosarele pot fi repartizate catre anumite completele de judecata.
Jumatate din magistratii din Romania cred ca dosarele judecate de instante nu sunt distribuite aleatoriu, se arata intr-un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice. Unii juristi consultati de Hotnews.ro spun ca exista numeroase modalitati prin care dosarele pot fi repartizate catre anumite completele de judecata.
De pilda, cazul Costanda arata ca sistemul de distributie aleatorie a dosarelor, gandit pentru a limita posibile cazuri de coruptie, poate fi pacalit.
Dirijat prin tastatura.
Dosarul ajunge prin sistemul informatizat ECRIS catre anumiti judecatori prin modificarea unor parametri sau prin pastrarea in sertar a dosarelor.
Procedura de stramutare a dosarelor. In acest caz, potrivit specialistilor, dosarele sunt stramutate arbitrar de catre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care uzeaza de faptul ca legislatia nu prevede reguli clare.
Schimbarea judecatorilor.
O alta modalitate identificata de catre experti este si schimbarea judecatorilor din completele de judecata pana cand dosarul si judecatorul dorit se intersecteaza.
Miza introducerii distribuirii aleatorii a dosarelor a fost limitarea coruptiei din sistem, alimentata de sistemul vechi, care permitea dirijarea dosarelor catre anumiti judecatori.Institutul pentru Politici Publice a realizat in perioada martie-aprilie un studiu care arata ca jumatate dintre magistratii intervievati (50,1% dintre procurori si 44,8% dintre judecatori) considera ca sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor poate fi influentat sau viciat. In prezent, dosarele aflate pe rolul instantelor sunt repartizate catre completele de judecata prin intermediul sistemului informatic ECRIS.
Aceeasi situatie a fost relevata si intr-un raport realizat de catre Transparency International Romania. “Programele informatice folosite in acest sens nu sunt suficient perfectionate astfel incat sa poata asigura impredictibilitatea rezultatului. Totodata programul nu solutioneaza acele situatii ivite in urma solutionarii incidentelor procedurale, precum si a cauzelor unde se impune solutionarea de urgenta”, se arata in studiul Transparency International Romania
Cine are tastatura dirijeaza dosare
Potrivit expertilor SoJust consultati de HotNews.ro, este posibil ca o anumita cauza sa fie dirijata catre un anumit judecator. Situatia este posibila prin intermedierea grefierului/judecatorului desemnat sa se ocupe de repartizarea computerizata a dosarelor. Astfel, se poate anticipa completul de judecata caruia ii va reveni o anumita cauza: fie operatiunea nu se efectueaza in ordinea intrarii dosarelor, fie se introduc variabile de timp pentru o perioada in care este doar o singura posibilitate de atribuire (un singur complet).„De exemplu, o actiune de chemare in judecata introdusa la registratura azi, primeste un termen de judecata peste un numar de zile; daca e introdusa peste trei zile si variabilele sunt identice, termenul de judecata `fixat` de computer va fi cu trei zile mai tarziu. Cunoscandu-se componenta completului dinainte, se poate alege ziua in care sa fie introdusa actiunea”, au declarat expertii SoJust. Cazul Constanda Un exemplu relevant este dosarul “Constanda-Parcul Bordei”. Presa a relatat la inceputul acestui an cum dosarul prin care Curtea de Apel Bucuresti i-a dat castig de cauza omului de afaceri Costica Constanda, permitandu-i sa construiasca in parcul Bordei, a fost repartizat in mod abuziv unui anumit complet de judecata. Dosarul nu a fost introdus in sistemul de repartizare timp de doua luni de zile, grefierul, care a inregistrat apoi dosarul a modificat tipul de termen ce se aloca pentru genul de cauza, de la un interval de 21-30 zile (specific recursurilor) la 16-33 zile (specific cauzelor aflate in judecata pe fond). Cu ajutorul acestor modificari s-a ajuns ca pe perioada in care putea fi acordat termen de judecata sa existe un singur complet de judecata. Judecatori imbolnaviti subitPotrivit expertilor SoJust, o alta modalitate de directionare a dosarelor este si schimbarea judecatorilor care fac parte din completele de judecata.
Potrivit reglementarilor in vigoare, judecatorii care au fost desemnati sa solutioneze o cauza nu pot fi inlocuiți decat pentru motive obiective. „Or, de aceste motive se poate abuza prin cereri de invoire, concediu medical, concediu de odihna. In acest fel in componenta completului va intra judecatorul din lista de permanența. Daca si acesta se „imbolnaveste subit”, in cele din urma dosarul poate ajunge la judecatorul vizat” au mai declarat expertii SoJust. O alta situatie care conduce la directionarea dosarelor este si lipsa de continuitate a judecatorilor care solutioneaza dosarele. Potrivit SoJust in aceste caz se poate abuza si de modul in care circula dosarul in cadrul sectiei ca urmare a transpunerii lui la o alta sectie sau a declinarii la o alta instanta de unde este retrimis. „Nu exista preocupari pentru urmarirea continuitatii completului initial in aceste situatii, astfel ca dosarul poate fi trimis `din greseala` unui alt complet. Au fost si cazuri in care dosarul a fost pur si simplu trecut la un alt complet de judecata de presedintele sectiei”, au mai declarat reprezentantii SoJust.Stramutarile nealeatorii prin legeO alta situatie care creaza suspiciuni in ceea ce priveste directionarea dosarelor este si procedura de stramutare a cauzelor.
Potrivit legislatiei, cererile de stramutare a cauzelor sunt judecate de care Inalta Curte de Casatie si Justitie care pentru deliberare are un singur criteriu. „Se stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad, in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei”, art. 55 alin.1 C.pr.pen. „Cel care doreste sa mute un proces intr-o alt localitate, poate formula o cerere de stramutare la curtea suprema, unde procedura se desfasoara in secret (doar in procedura civila), iar hotararea nu se motiveaza (in procedura civila; dar si in procedura penala, unde in realitate motivarea este limitata la indicarea textelor de lege) si nu este supusa cailor de atac.
Indiferent de motivele invocate, care sunt reglementate doar generic in lege, cat timp acestea raman la aprecierea judecatorului, partea ar putea interveni pentru a influenta solutionarea legala, iar completul de judecata nici macar nu este tinut sa arate de ce a dispus stramutarea unui dosar. Pana in prezent nu exista nici o reglementare legala cu privire la modalitatea prin care se desemneaza o alta instanța la care se stramuta dosarul, ceea ce creaza puternice suspiciuni cu privire la corectitudinea dezinvestirii unei instante si, mai ales, a investirii unei anumite alte instante”, au explicat pentru HotNews, expertii SoJust. Solutii impotriva dosarelor dirijate Potrivi reprezentantilor SoJust exista si solutii astfel incat repartizare aleatorie a dosarelor sa fie securizata, si anume:
-computerizare totala, inclusiv la stramutari
-publicarea componentei completelor de judecata
-anuntarea publica a situatiei de incompatibilitate care duce la modificarea acestor complete
-stabilirea unor criterii dupa care se face impartirea aleatorie (de exemplu, daca fixez un termen de judecata peste 3 zile la o cauza urgenta, iar a treia zi pica intr-o zi in care numai un complet judeca, nu e nimic aleatoriu)
-controale regulate din partea unor auditori externi (avocati, ONG etc)
Dirijat prin tastatura.
Dosarul ajunge prin sistemul informatizat ECRIS catre anumiti judecatori prin modificarea unor parametri sau prin pastrarea in sertar a dosarelor.
Procedura de stramutare a dosarelor. In acest caz, potrivit specialistilor, dosarele sunt stramutate arbitrar de catre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care uzeaza de faptul ca legislatia nu prevede reguli clare.
Schimbarea judecatorilor.
O alta modalitate identificata de catre experti este si schimbarea judecatorilor din completele de judecata pana cand dosarul si judecatorul dorit se intersecteaza.
Miza introducerii distribuirii aleatorii a dosarelor a fost limitarea coruptiei din sistem, alimentata de sistemul vechi, care permitea dirijarea dosarelor catre anumiti judecatori.Institutul pentru Politici Publice a realizat in perioada martie-aprilie un studiu care arata ca jumatate dintre magistratii intervievati (50,1% dintre procurori si 44,8% dintre judecatori) considera ca sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor poate fi influentat sau viciat. In prezent, dosarele aflate pe rolul instantelor sunt repartizate catre completele de judecata prin intermediul sistemului informatic ECRIS.
Aceeasi situatie a fost relevata si intr-un raport realizat de catre Transparency International Romania. “Programele informatice folosite in acest sens nu sunt suficient perfectionate astfel incat sa poata asigura impredictibilitatea rezultatului. Totodata programul nu solutioneaza acele situatii ivite in urma solutionarii incidentelor procedurale, precum si a cauzelor unde se impune solutionarea de urgenta”, se arata in studiul Transparency International Romania
Cine are tastatura dirijeaza dosare
Potrivit expertilor SoJust consultati de HotNews.ro, este posibil ca o anumita cauza sa fie dirijata catre un anumit judecator. Situatia este posibila prin intermedierea grefierului/judecatorului desemnat sa se ocupe de repartizarea computerizata a dosarelor. Astfel, se poate anticipa completul de judecata caruia ii va reveni o anumita cauza: fie operatiunea nu se efectueaza in ordinea intrarii dosarelor, fie se introduc variabile de timp pentru o perioada in care este doar o singura posibilitate de atribuire (un singur complet).„De exemplu, o actiune de chemare in judecata introdusa la registratura azi, primeste un termen de judecata peste un numar de zile; daca e introdusa peste trei zile si variabilele sunt identice, termenul de judecata `fixat` de computer va fi cu trei zile mai tarziu. Cunoscandu-se componenta completului dinainte, se poate alege ziua in care sa fie introdusa actiunea”, au declarat expertii SoJust. Cazul Constanda Un exemplu relevant este dosarul “Constanda-Parcul Bordei”. Presa a relatat la inceputul acestui an cum dosarul prin care Curtea de Apel Bucuresti i-a dat castig de cauza omului de afaceri Costica Constanda, permitandu-i sa construiasca in parcul Bordei, a fost repartizat in mod abuziv unui anumit complet de judecata. Dosarul nu a fost introdus in sistemul de repartizare timp de doua luni de zile, grefierul, care a inregistrat apoi dosarul a modificat tipul de termen ce se aloca pentru genul de cauza, de la un interval de 21-30 zile (specific recursurilor) la 16-33 zile (specific cauzelor aflate in judecata pe fond). Cu ajutorul acestor modificari s-a ajuns ca pe perioada in care putea fi acordat termen de judecata sa existe un singur complet de judecata. Judecatori imbolnaviti subitPotrivit expertilor SoJust, o alta modalitate de directionare a dosarelor este si schimbarea judecatorilor care fac parte din completele de judecata.
Potrivit reglementarilor in vigoare, judecatorii care au fost desemnati sa solutioneze o cauza nu pot fi inlocuiți decat pentru motive obiective. „Or, de aceste motive se poate abuza prin cereri de invoire, concediu medical, concediu de odihna. In acest fel in componenta completului va intra judecatorul din lista de permanența. Daca si acesta se „imbolnaveste subit”, in cele din urma dosarul poate ajunge la judecatorul vizat” au mai declarat expertii SoJust. O alta situatie care conduce la directionarea dosarelor este si lipsa de continuitate a judecatorilor care solutioneaza dosarele. Potrivit SoJust in aceste caz se poate abuza si de modul in care circula dosarul in cadrul sectiei ca urmare a transpunerii lui la o alta sectie sau a declinarii la o alta instanta de unde este retrimis. „Nu exista preocupari pentru urmarirea continuitatii completului initial in aceste situatii, astfel ca dosarul poate fi trimis `din greseala` unui alt complet. Au fost si cazuri in care dosarul a fost pur si simplu trecut la un alt complet de judecata de presedintele sectiei”, au mai declarat reprezentantii SoJust.Stramutarile nealeatorii prin legeO alta situatie care creaza suspiciuni in ceea ce priveste directionarea dosarelor este si procedura de stramutare a cauzelor.
Potrivit legislatiei, cererile de stramutare a cauzelor sunt judecate de care Inalta Curte de Casatie si Justitie care pentru deliberare are un singur criteriu. „Se stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad, in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei”, art. 55 alin.1 C.pr.pen. „Cel care doreste sa mute un proces intr-o alt localitate, poate formula o cerere de stramutare la curtea suprema, unde procedura se desfasoara in secret (doar in procedura civila), iar hotararea nu se motiveaza (in procedura civila; dar si in procedura penala, unde in realitate motivarea este limitata la indicarea textelor de lege) si nu este supusa cailor de atac.
Indiferent de motivele invocate, care sunt reglementate doar generic in lege, cat timp acestea raman la aprecierea judecatorului, partea ar putea interveni pentru a influenta solutionarea legala, iar completul de judecata nici macar nu este tinut sa arate de ce a dispus stramutarea unui dosar. Pana in prezent nu exista nici o reglementare legala cu privire la modalitatea prin care se desemneaza o alta instanța la care se stramuta dosarul, ceea ce creaza puternice suspiciuni cu privire la corectitudinea dezinvestirii unei instante si, mai ales, a investirii unei anumite alte instante”, au explicat pentru HotNews, expertii SoJust. Solutii impotriva dosarelor dirijate Potrivi reprezentantilor SoJust exista si solutii astfel incat repartizare aleatorie a dosarelor sa fie securizata, si anume:
-computerizare totala, inclusiv la stramutari
-publicarea componentei completelor de judecata
-anuntarea publica a situatiei de incompatibilitate care duce la modificarea acestor complete
-stabilirea unor criterii dupa care se face impartirea aleatorie (de exemplu, daca fixez un termen de judecata peste 3 zile la o cauza urgenta, iar a treia zi pica intr-o zi in care numai un complet judeca, nu e nimic aleatoriu)
-controale regulate din partea unor auditori externi (avocati, ONG etc)
Transpalntul de organe
Senatul a adoptat ieri proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 25/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.
Modificarea esentiala priveste reglemetarea transplantului de organe in baza principiului "acordului prezumat": daca o persoana nu si-a exprimat refuzul de a dona organele in timpul vietii inseamna ca este implicit de acord sa le "doneze" dupa deces.
Modificarea esentiala priveste reglemetarea transplantului de organe in baza principiului "acordului prezumat": daca o persoana nu si-a exprimat refuzul de a dona organele in timpul vietii inseamna ca este implicit de acord sa le "doneze" dupa deces.
marți, 13 mai 2008
Declaraţie de presă CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari din cadrul Senatului Romaniei faptul ca:
1. Aprecierea probelor este atributul organelor de urmarire penala si al instantelor de judecata, potrivit art. 62 si urmatoarele din Codul de procedura penala.
2. Referitor la respectarea dispozitiilor art. 911 si urmatoarele din Codul de procedura penala, care reglementeaza interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, Consiliul Superior al Magistraturii a precizat ca examinarea legalitatii probelor administrate de organele de urmarire penala este de competenta instantelor de judecata, in conditiile reglementate de normele procesual penale.
3. Referitor la verificarea respectarii caracterului confidential al urmaririi penale si masurile luate in vederea garantarii dreptului la un proces echitabil orice apreciere a Consiliului asupra legalitatii actelor efectuate de organele judiciare, ar constitui o imixtiune in actul de justitie, aducand atingere principiului independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei.
4. La Consiliul Superior al Magistraturii a fost inregistrata sesizarea domnului Ioan Codrut Seres, in calitate de Ministru al Economiei si Comertului, prin care a semnalat faptul aparitiei in presa a unor informatii cu privire la un inscris „care pare sa faca parte din dosarul unei anchete abia incepute”, in cuprinsul caruia s-au facut referiri la numele sau, solicitand lamurirea imprejurarilor in care astfel de informatii au devenit publice.
Din verificarile efectuate a rezultat ca procurorii implicati in ancheta nu au difuzat in mass-media relatii referitoare la dosarul cauzei. S-a constatat ca singurele informatii facute publice au fost cele continute in comunicatele date de Biroul de relatii cu presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au fost oferite in limitele dispozitiilor legale.
Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii
1. Aprecierea probelor este atributul organelor de urmarire penala si al instantelor de judecata, potrivit art. 62 si urmatoarele din Codul de procedura penala.
2. Referitor la respectarea dispozitiilor art. 911 si urmatoarele din Codul de procedura penala, care reglementeaza interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, Consiliul Superior al Magistraturii a precizat ca examinarea legalitatii probelor administrate de organele de urmarire penala este de competenta instantelor de judecata, in conditiile reglementate de normele procesual penale.
3. Referitor la verificarea respectarii caracterului confidential al urmaririi penale si masurile luate in vederea garantarii dreptului la un proces echitabil orice apreciere a Consiliului asupra legalitatii actelor efectuate de organele judiciare, ar constitui o imixtiune in actul de justitie, aducand atingere principiului independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei.
4. La Consiliul Superior al Magistraturii a fost inregistrata sesizarea domnului Ioan Codrut Seres, in calitate de Ministru al Economiei si Comertului, prin care a semnalat faptul aparitiei in presa a unor informatii cu privire la un inscris „care pare sa faca parte din dosarul unei anchete abia incepute”, in cuprinsul caruia s-au facut referiri la numele sau, solicitand lamurirea imprejurarilor in care astfel de informatii au devenit publice.
Din verificarile efectuate a rezultat ca procurorii implicati in ancheta nu au difuzat in mass-media relatii referitoare la dosarul cauzei. S-a constatat ca singurele informatii facute publice au fost cele continute in comunicatele date de Biroul de relatii cu presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au fost oferite in limitele dispozitiilor legale.
Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii
Declaraţie de presă
Ministerul Justitiei isi exprima preocuparea fata de tendintele de escaladare a polemicilor publice legate de desfasurarea unor proceduri judiciare in curs si de presiunile mediatice la care magistratii pot fi supusi in acest context.
Prevenirea, combaterea si eradicarea coruptiei in societatea noastra reprezinta o prioritate a Ministerului Justitiei, fiind un obiectiv al strategiei de reforma a justitiei si o conditionalitate in cadrul mecanismului de cooperare si verificare desfasurat impreuna cu Uniunea Europeana. Activitatea magistratilor este esentiala pentru atingerea acestui deziderat de interes national.
Ministerul Justitiei militeaza pentru desfasurarea actului de justitie in afara oricaror presiuni si sustine eforturile facute de magistratii profesionisti pentru buna desfasurare a anchetelor si judecarea cauzelor aflate pe rolul instantelor.
Consideram ca principiul prezumtiei de nevinovatie, al dreptului la aparare si la desfasurarea unui proces echitabil trebuie sa stea la baza oricarui act procedural.
In acelasi timp, pe baza garantiilor constitutionale privind independenta justitiei, dezavuam orice presiune asupra magistratilor in exercitarea functiilor acestora.
Sustinem si solicitam magistratilor sa ignore si sa reziste oricaror forme de presiune in exercitarea atributiilor ce le revin. Magistratul este supus legii si este dator sa-si exercite atributiile potrivit constiintei sale profesionale si convingerii sale intime privind spetele pe care le instrumenteaza.
Plecand de la principiul separatiei autoritatilor in stat, dezavuam orice forme de ingerinte reciproce dintre acestea, altele decat cele prevazute de Constitutie si de lege.
Apreciem eforturile tuturor institutiilor sistemului judiciar in implementarea reformelor in justitie si solicitam pastrarea echidistantei fata de factorul politic, neimplicarea in confruntarile politice. Totodata, invitam intreaga clasa politica la moderatie si retinere in aprecierile la adresa magistratilor, ca o garantie a bunei administrari a justitiei.
Ministerul Justitiei isi reafirma disponibilitatea pentru dialogul inter-institutional principial si considera ca semnalarea problemelor reale din justitie, precum si criticile constructive in legatura cu acestea, trebuie instrumentate in limita respectului pentru independenta justitiei.
Catalin Predoiu
Ministrul Justitiei
Prevenirea, combaterea si eradicarea coruptiei in societatea noastra reprezinta o prioritate a Ministerului Justitiei, fiind un obiectiv al strategiei de reforma a justitiei si o conditionalitate in cadrul mecanismului de cooperare si verificare desfasurat impreuna cu Uniunea Europeana. Activitatea magistratilor este esentiala pentru atingerea acestui deziderat de interes national.
Ministerul Justitiei militeaza pentru desfasurarea actului de justitie in afara oricaror presiuni si sustine eforturile facute de magistratii profesionisti pentru buna desfasurare a anchetelor si judecarea cauzelor aflate pe rolul instantelor.
Consideram ca principiul prezumtiei de nevinovatie, al dreptului la aparare si la desfasurarea unui proces echitabil trebuie sa stea la baza oricarui act procedural.
In acelasi timp, pe baza garantiilor constitutionale privind independenta justitiei, dezavuam orice presiune asupra magistratilor in exercitarea functiilor acestora.
Sustinem si solicitam magistratilor sa ignore si sa reziste oricaror forme de presiune in exercitarea atributiilor ce le revin. Magistratul este supus legii si este dator sa-si exercite atributiile potrivit constiintei sale profesionale si convingerii sale intime privind spetele pe care le instrumenteaza.
Plecand de la principiul separatiei autoritatilor in stat, dezavuam orice forme de ingerinte reciproce dintre acestea, altele decat cele prevazute de Constitutie si de lege.
Apreciem eforturile tuturor institutiilor sistemului judiciar in implementarea reformelor in justitie si solicitam pastrarea echidistantei fata de factorul politic, neimplicarea in confruntarile politice. Totodata, invitam intreaga clasa politica la moderatie si retinere in aprecierile la adresa magistratilor, ca o garantie a bunei administrari a justitiei.
Ministerul Justitiei isi reafirma disponibilitatea pentru dialogul inter-institutional principial si considera ca semnalarea problemelor reale din justitie, precum si criticile constructive in legatura cu acestea, trebuie instrumentate in limita respectului pentru independenta justitiei.
Catalin Predoiu
Ministrul Justitiei
duminică, 11 mai 2008
100 ani de la nasterea FBI
Anul acesta pe data de 26 iulie, FBI implineste 100 de ani. Au inceput cu 34 de oameni, acum sunt peste 3000. Pe site-ul lor veti gasi lucruri foarte inetresante: istorie, imagini, cazuri in ancheta. Merita vazut !
UE cere Romaniei anularea imunitatii cetatenilor SUA
10 Mai 2008BBC Romania
Parlamentul European invita Romania, prin raportul anual privind drepturile omului in lume in anul 2007, sa anuleze acordul bilateral de imunitate cu Statele Unite ale Americii.
Raportul a fost elaborat de europarlamentarul Marco Cappato. Acordul bilateral de imunitate, semnat de Romania in 2002, cand inca nu era membra a UE, prevede ca orice cetatean american aflat pe teritoriul romanesc nu poate fi extradat Curtii Penale Internationale, indiferent de gravitatea faptei comise. Cu toate acestea, Romania a fost printre primele state care au semnat o intelegere cu SUA privind protectia cetatenilor americani in fata Tribunalului Penal International. Statele Unite au sustinut ca se poate recurge la aceasta instanta pentru a fi coordonate eventuale actiuni politice impotriva militarilor sai. Uniunea Europeana a protestat la randu-i, inca din 2002, fata de incheierea acordului dintre SUA si Romania. Autoritatile de la Bucuresti s-au angajat sa respecte punctul de vedere al UE si, desi au semnat tratatul cu SUA in 2002, nu au ratificat acordul in Parlament. Raluca Turcan, membru al comisiei pentru Politica Externa din Camera Deputatilor, explica la BBC pozitia pe care ar trebui sa o ia Romania in cazul in care ar fi pusa in situatia de a colabora cu Tribunalul Penal international. “Cred ca ar fi o situatie destul de delicata, pentru ca exista acordul cu Statele Unite, dar acest acord nu este ratificat”.“Calea care ar putea fi urmata ar fi, pe de-o parte, o discutie cu partenerii americani, tinand cont si de vocile exprimate in UE”. “Din pacate nu poate sa fie un raspuns foarte exact, pentru ca situatia este ambigua”, spune la BBC Raluca Turcan.Curtea Penala Internationala de la Haga este o curte de justitie internationala permanenta, a carei misiune este de a judeca persoanele care au comis acte de genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii. 94 de tari recunosc in prezent acest Tribunal, printre care si Romania.
Parlamentul European invita Romania, prin raportul anual privind drepturile omului in lume in anul 2007, sa anuleze acordul bilateral de imunitate cu Statele Unite ale Americii.
Raportul a fost elaborat de europarlamentarul Marco Cappato. Acordul bilateral de imunitate, semnat de Romania in 2002, cand inca nu era membra a UE, prevede ca orice cetatean american aflat pe teritoriul romanesc nu poate fi extradat Curtii Penale Internationale, indiferent de gravitatea faptei comise. Cu toate acestea, Romania a fost printre primele state care au semnat o intelegere cu SUA privind protectia cetatenilor americani in fata Tribunalului Penal International. Statele Unite au sustinut ca se poate recurge la aceasta instanta pentru a fi coordonate eventuale actiuni politice impotriva militarilor sai. Uniunea Europeana a protestat la randu-i, inca din 2002, fata de incheierea acordului dintre SUA si Romania. Autoritatile de la Bucuresti s-au angajat sa respecte punctul de vedere al UE si, desi au semnat tratatul cu SUA in 2002, nu au ratificat acordul in Parlament. Raluca Turcan, membru al comisiei pentru Politica Externa din Camera Deputatilor, explica la BBC pozitia pe care ar trebui sa o ia Romania in cazul in care ar fi pusa in situatia de a colabora cu Tribunalul Penal international. “Cred ca ar fi o situatie destul de delicata, pentru ca exista acordul cu Statele Unite, dar acest acord nu este ratificat”.“Calea care ar putea fi urmata ar fi, pe de-o parte, o discutie cu partenerii americani, tinand cont si de vocile exprimate in UE”. “Din pacate nu poate sa fie un raspuns foarte exact, pentru ca situatia este ambigua”, spune la BBC Raluca Turcan.Curtea Penala Internationala de la Haga este o curte de justitie internationala permanenta, a carei misiune este de a judeca persoanele care au comis acte de genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii. 94 de tari recunosc in prezent acest Tribunal, printre care si Romania.
miercuri, 7 mai 2008
Separarea puterilor ?
Cu exceptia Romaniei, Grecia este singura tara europeana care a acordat puteri abuzive parlamentului in cazul unor anchete asupra unor deputati sau fosti ministri. La Bucuresti, premiera are loc astazi, cand orice senator sau deputat poate avea acces la dosarele penale ale fostilor ministri trimise de DNA la Parlament, in urma hotararii Curtii Constitutionale. Gheorghe Piperea, conferentiar la Facultatea de Drept avertizeaza ca situatia dosarelor penale ajunse in Parlament depaseste cu mult limitele legale: "Legea spune ca cercetarea penala are caracter secret, iar actele pot fi vazute doar de aparatorul inculpatului, de judecator si de procuror". Deputatii PSD, Adrian Nastase, Miron Mitrea si senatorii Codrut seres, fost ministru conservator al Economiei, si actualul ministru liberal al Muncii, Paul Pacuraru, vor trage astfel de timp si vor putea invoca la un eventual proces "incalcarea dreptului la aparare", dupa cum ne-au declarat mai multi experti in justitie, in vreme ce presedintele Traian Basescu a numit aceasta procedura "imunitate artificiala".
Un mic Tangentopoli românesc
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor: COJOCARU Eugen, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, in sarcina caruia au fost retinute infractiunile de: - trafic de influenta;- instigare la infractiunea de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite;GHEORGHE Dumitru, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de cumparare de influenta, prevazuta de Legea 78/2000, in forma continuata;BUCUR Gheorghe, notar in municipiul Bucuresti (fost judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si fost membru al CSM), in sarcina caruia au fost retinute infractiunile de:- trafic de influenta;- complicitate la infractiunea de cumparare de influenta; CERBEANU Gheorghe, judecator la Tribunalul Valcea – Sectia Penala, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de complicitate la cumparare de influenta; GHITA Georgeta Gabriela, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, in sarcina careia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite;GULI Sterian, prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Urziceni, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:In baza Regulamentului de organizare si desfasurare a concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor (adoptat prin Hotararea nr. 320 din data de 27 aprilie 2006 a Consiliului Superior al Magistraturii), a fost anuntata organizarea unui astfel de examen pentru perioada 28 octombrie – 25 noiembrie 2007.
Prin Hotararea nr. 708 din data de 18 octombrie 2007 data de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost aprobata componenta Comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor, organizat in perioada 28 octombrie – 25 noiembrie 2007. in cadrul acestei Comisii, inculpata Ghita Georgeta Gabriela, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost desemnata presedinte. Fiecare dintre membrii Comisiei aveau desemnati cate un supleant, numiti la propunerea Institutului National al Magistraturii, supleantul inculpatei Ghita Georgeta Gabriela fiind desemnat inculpatul Cojocaru Eugen, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
Examenul propriu - zis consta in trei probe, pe care fiecare candidat la functia de conducere trebuia sa le parcurga, dupa cum urmeaza: testarea psihologica (proba scrisa eliminatorie), sustinerea proiectului de management specifica functiei pentru care se candida (proba orala) si testarea scrisa, cuprinzand elemente de management al parchetelor/instantelor, de resurse umane si de comunicare.1. In contextul derularii procedurilor de desfasurare a acestui concurs, in cursul lunii noiembrie 2007, inculpatul Cojocaru Eugen a pretins de la inculpatul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenta de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, sa-i determine pe acestia sa-i inlesneasca lui Gheorghe Dumitru, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, promovarea examenului pe care acesta il sustinea pentru ocuparea functiei de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti. Din suma pretinsa, Cojocaru Eugen a primit efectiv suma de 15.000 de euro, inculpatul Gheorghe Dumitru fiind ajutat, in acest sens, de inculpatii Cerbeanu Gheorghe, judecator la Tribunalul Valcea si Bucur Gheorghe, notar public (fost magistrat). In cursul lunilor octombrie-noiembrie 2007, inculpatul Gheorghe Dumitru a remis mai multe bunuri (bauturi alcoolice, vin si whisky) inculpatului Bucur Gheorghe pentru ca acesta, prin influenta pretinsa asupra unor magistrati, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sa-i determine pe acestia sa intervina asupra membrilor Comisiei de examinare in scopul promovarii examenului in functia de conducere vizata. Acest demers al lui Gheorghe Dumitru a fost inlesnit de inculpatul Cerbeanu Gheorghe.in urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima pozitie la examenul pentru promovarea in postul de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti.
2. De asemenea, in cursul lunii noiembrie 2007, inculpatul Guli Sterian, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Urziceni, candidat pentru promovarea in functia de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, prin intermediul inculpatului Cojocaru Eugen, a obtinut de la inculpata Ghita Georgeta Gabriela, presedinta Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidatilor ce urma a se desfasura in data de 25 noiembrie 2007. in concret, inculpata Ghita Georgeta Gabriela a pus la dispozitia inculpatului Cojocaru Eugen informatii strict confidentiale, continand o parte din subiectele pentru examenul in cauza, pentru ca acesta, la randu-i, sa le furnizeze candidatului Guli Sterian. In aceasta modalitate a fost dezavantajat celalalt candidat pentru functia respectiva, care nu a avut "sansa" sa beneficieze de un astfel de ajutor.
La finalizarea concursului, candidatul Guli Sterian s-a plasat pe prima pozitie la examenul pentru promovarea in postul de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
La data de 11 decembrie 2007, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului Bucur Gheorghe pentru o perioada de 24 ore. La data de 12 decembrie 2007, inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea de arestare preventiva, formulata de D.N.A. – Sectia de combatere a coruptiei, luandu-se masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la 15 martie 2008.
La data de 11 decembrie 2007, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului Gheorghe Dumitru pentru o perioada de 24 de ore. Prin hotarari ale Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori, s-a dispus suspendarea din functia de procuror si s-a incuviintat arestarea preventiva a inculpatului Gheorghe Dumitru. La data de 12 decembrie 2007, inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea de arestare preventiva formulata de D.N.A. si a luat masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la data de 15 martie 2008.
La data de 11 decembrie 2007, prin hotarare a Consiliului Superior al magistraturii – Sectia pentru procurori, s-a dispus suspendarea din functia de procuror a inculpatului Cojocaru Eugen iar printr-o alta hotarare s-a incuviintat arestarea acestuia. La data de 12 decembrie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea procurorilor anticoruptie de arestare preventiva si a luat masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la 15 martie 2008.Pentru recuperarea sumei de 15.000 euro pretinsa si primita de inculpatul Cojocaru Eugen, acesta a consemnat suma respectiva intr-un cont, la dispozitia D.N.A.Pentru judecarea cauzei a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Nota JURIDICE.RO: Primul termen de judecata: 11 iunie 2008.
Prin Hotararea nr. 708 din data de 18 octombrie 2007 data de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost aprobata componenta Comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor, organizat in perioada 28 octombrie – 25 noiembrie 2007. in cadrul acestei Comisii, inculpata Ghita Georgeta Gabriela, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost desemnata presedinte. Fiecare dintre membrii Comisiei aveau desemnati cate un supleant, numiti la propunerea Institutului National al Magistraturii, supleantul inculpatei Ghita Georgeta Gabriela fiind desemnat inculpatul Cojocaru Eugen, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
Examenul propriu - zis consta in trei probe, pe care fiecare candidat la functia de conducere trebuia sa le parcurga, dupa cum urmeaza: testarea psihologica (proba scrisa eliminatorie), sustinerea proiectului de management specifica functiei pentru care se candida (proba orala) si testarea scrisa, cuprinzand elemente de management al parchetelor/instantelor, de resurse umane si de comunicare.1. In contextul derularii procedurilor de desfasurare a acestui concurs, in cursul lunii noiembrie 2007, inculpatul Cojocaru Eugen a pretins de la inculpatul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenta de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, sa-i determine pe acestia sa-i inlesneasca lui Gheorghe Dumitru, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, promovarea examenului pe care acesta il sustinea pentru ocuparea functiei de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti. Din suma pretinsa, Cojocaru Eugen a primit efectiv suma de 15.000 de euro, inculpatul Gheorghe Dumitru fiind ajutat, in acest sens, de inculpatii Cerbeanu Gheorghe, judecator la Tribunalul Valcea si Bucur Gheorghe, notar public (fost magistrat). In cursul lunilor octombrie-noiembrie 2007, inculpatul Gheorghe Dumitru a remis mai multe bunuri (bauturi alcoolice, vin si whisky) inculpatului Bucur Gheorghe pentru ca acesta, prin influenta pretinsa asupra unor magistrati, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sa-i determine pe acestia sa intervina asupra membrilor Comisiei de examinare in scopul promovarii examenului in functia de conducere vizata. Acest demers al lui Gheorghe Dumitru a fost inlesnit de inculpatul Cerbeanu Gheorghe.in urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima pozitie la examenul pentru promovarea in postul de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti.
2. De asemenea, in cursul lunii noiembrie 2007, inculpatul Guli Sterian, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Urziceni, candidat pentru promovarea in functia de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, prin intermediul inculpatului Cojocaru Eugen, a obtinut de la inculpata Ghita Georgeta Gabriela, presedinta Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidatilor ce urma a se desfasura in data de 25 noiembrie 2007. in concret, inculpata Ghita Georgeta Gabriela a pus la dispozitia inculpatului Cojocaru Eugen informatii strict confidentiale, continand o parte din subiectele pentru examenul in cauza, pentru ca acesta, la randu-i, sa le furnizeze candidatului Guli Sterian. In aceasta modalitate a fost dezavantajat celalalt candidat pentru functia respectiva, care nu a avut "sansa" sa beneficieze de un astfel de ajutor.
La finalizarea concursului, candidatul Guli Sterian s-a plasat pe prima pozitie la examenul pentru promovarea in postul de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
La data de 11 decembrie 2007, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului Bucur Gheorghe pentru o perioada de 24 ore. La data de 12 decembrie 2007, inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea de arestare preventiva, formulata de D.N.A. – Sectia de combatere a coruptiei, luandu-se masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la 15 martie 2008.
La data de 11 decembrie 2007, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului Gheorghe Dumitru pentru o perioada de 24 de ore. Prin hotarari ale Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori, s-a dispus suspendarea din functia de procuror si s-a incuviintat arestarea preventiva a inculpatului Gheorghe Dumitru. La data de 12 decembrie 2007, inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea de arestare preventiva formulata de D.N.A. si a luat masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la data de 15 martie 2008.
La data de 11 decembrie 2007, prin hotarare a Consiliului Superior al magistraturii – Sectia pentru procurori, s-a dispus suspendarea din functia de procuror a inculpatului Cojocaru Eugen iar printr-o alta hotarare s-a incuviintat arestarea acestuia. La data de 12 decembrie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea procurorilor anticoruptie de arestare preventiva si a luat masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la 15 martie 2008.Pentru recuperarea sumei de 15.000 euro pretinsa si primita de inculpatul Cojocaru Eugen, acesta a consemnat suma respectiva intr-un cont, la dispozitia D.N.A.Pentru judecarea cauzei a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Nota JURIDICE.RO: Primul termen de judecata: 11 iunie 2008.
vineri, 2 mai 2008
COMUNICAT
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) sustine pozitia adoptata de Societatea pentru Justitie (SoJust) referitoare la Legea nr. 97/2008, privind aprobarea OUG nr. 100/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei, promulgata in data de 14 aprilie 2008.
In acest sens, subliniem din nou ca, reintroducerea dispozitiilor referitoare la admiterea in magistratura pe baza de interviu se indeparteaza flagrant de la recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei in sensul ca „orice decizie referitoare la cariera profesionala a magistratilor trebuie sa se bazeze pe criterii obiective, dupa meritele si in functie de pregatirea profesionala, integritatea, competenta si eficienta acestora” (Recomandarea nr. R 94-12 din 13.10.1994), si reprezinta un mare pas inapoi in procesul de reforma a sistemului judecatoresc.
In contextul aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a luat angajamentul de a elabora si de a pune in aplicare in cadrul sistemului judiciar o schema de personal rationala si realista, pe baza unei evaluari continue a necesitatilor. Cu toate acestea, amintim ca, potrivit constatarilor Comisiei Europene cuprinse in Raportul din 4 februarie 2008 privind progresele din Romania in domeniul reformei sistemului judiciar, jumatate din recrutarile in sistemul judiciar au urmat o procedura ad hoc, pentru a asigura ocuparea rapida a posturilor vacante existente, pe baza de interviuri si experienta in functii de specialitate juridica fara a se controla calificarile sau pregatirea noului magistrat. Avantajul ocuparii rapide a posturilor vacante din sistem prin aceasta metoda de recrutare nu poate fi ignorat, avand in vedere lipsa acuta de personal, insa o analiza detaliata a consecintelor asupra calitatii actului de justitie si a imaginii sistemului, in general, aduce in discutie si dezavantaje majore, constand in lipsa unei efective evaluari a competentei profesionale a candidatilor si lipsa oricaror criterii obiective care sa stea la baza unei politici de recrutare adecvate, de calitate.
UNJR apreciaza ca reintroducerea acestei forme de admitere in magistratura este de natura sa aduca grave prejudicii imaginii sistemului si calitatii actului de justitie, evaluarea cunostintelor profesionale si a competentei neputandu-se face in mod transparent si nediscriminatoriu decat prin concurs, astfel incat, se impune abrogarea in totalitate a posibilitatii intrarii in magistratura fara concurs. Dezavantajul principal al adoptarii acestei metode de recrutare il constituie riscul asumat de a se primi in sistem (si inca la nivelul instantelor superioare) persoane care nu intrunesc cerintele necesare exercitarii corespunzatoare a profesiei de magistrat, lipsa evaluarii cunostintelor, coroborata cu lipsa unei formari profesionale initiale adecvate, creand si intretinand in mare parte perceptia nefavorabila a justitiabililor asupra competentei profesionale a magistratilor si a calitatii actului de justitie.
De asemenea, prin OUG 100/2007, textul art. 33 alin.1 din Legea 303/2004 a suferit modificari, in sensul extinderii cercului de persoane care se pot inscrie la concursul de admitere in magistratura direct pe post (evident, cu indeplinirea si a celorlalte conditii prevazute de lege), aceasta procedura de admitere fiind in prezent deschisa unui grup larg de candidati, pe cat se poate de divers si de reprezentativ pentru societate, in acord cu recomandarile institutiilor internationale.
Daca, din punct de vedere a largirii cadrului de persoane ce se pot inscrie la concursul de admitere in magistratura, modificarile aduse prin OUG 100/2007 sunt binevenite, din perspectiva recunoasterii vechimii anterioare in functii de specialitate juridica drept vechime in magistratura, UNJR remarca faptul ca, dispozitiile au un vadit caracter inechitabil si fac dovada existentei unei grave confuzii intre vechimea in munca si vechimea in magistratura.
Analizand evolutia in timp a dispozitiilor legale, se constata ca, incepand cu art. 42 din Legea 92/1992, sfera categoriilor de personal asimilate magistratilor s-a extins exponential, nejustificat, in opinia noastra. Apreciem ca extinderea efectuata dauneaza imaginii corpului de magistrati si denota o perceptie eronata asupra sarcinilor pe care un magistrat le are de indeplinit.
Intrucat forma promulgata a Legii de aprobare a OUG 100/2007 aduce modificari de natura sa alimenteze criticile cu privire la calitatea recrutarilor in sistemul judiciar, si sa extinda sfera activitatilor ce pot fi asimilate celei de magistrat, cu efecte negative asupra imaginii corpului de magistrati, consideram ca se impune ca legiuitorul sa revina asupra formei adoptate, prin modificarea dispozitiilor criticate.
In acest sens, subliniem din nou ca, reintroducerea dispozitiilor referitoare la admiterea in magistratura pe baza de interviu se indeparteaza flagrant de la recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei in sensul ca „orice decizie referitoare la cariera profesionala a magistratilor trebuie sa se bazeze pe criterii obiective, dupa meritele si in functie de pregatirea profesionala, integritatea, competenta si eficienta acestora” (Recomandarea nr. R 94-12 din 13.10.1994), si reprezinta un mare pas inapoi in procesul de reforma a sistemului judecatoresc.
In contextul aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a luat angajamentul de a elabora si de a pune in aplicare in cadrul sistemului judiciar o schema de personal rationala si realista, pe baza unei evaluari continue a necesitatilor. Cu toate acestea, amintim ca, potrivit constatarilor Comisiei Europene cuprinse in Raportul din 4 februarie 2008 privind progresele din Romania in domeniul reformei sistemului judiciar, jumatate din recrutarile in sistemul judiciar au urmat o procedura ad hoc, pentru a asigura ocuparea rapida a posturilor vacante existente, pe baza de interviuri si experienta in functii de specialitate juridica fara a se controla calificarile sau pregatirea noului magistrat. Avantajul ocuparii rapide a posturilor vacante din sistem prin aceasta metoda de recrutare nu poate fi ignorat, avand in vedere lipsa acuta de personal, insa o analiza detaliata a consecintelor asupra calitatii actului de justitie si a imaginii sistemului, in general, aduce in discutie si dezavantaje majore, constand in lipsa unei efective evaluari a competentei profesionale a candidatilor si lipsa oricaror criterii obiective care sa stea la baza unei politici de recrutare adecvate, de calitate.
UNJR apreciaza ca reintroducerea acestei forme de admitere in magistratura este de natura sa aduca grave prejudicii imaginii sistemului si calitatii actului de justitie, evaluarea cunostintelor profesionale si a competentei neputandu-se face in mod transparent si nediscriminatoriu decat prin concurs, astfel incat, se impune abrogarea in totalitate a posibilitatii intrarii in magistratura fara concurs. Dezavantajul principal al adoptarii acestei metode de recrutare il constituie riscul asumat de a se primi in sistem (si inca la nivelul instantelor superioare) persoane care nu intrunesc cerintele necesare exercitarii corespunzatoare a profesiei de magistrat, lipsa evaluarii cunostintelor, coroborata cu lipsa unei formari profesionale initiale adecvate, creand si intretinand in mare parte perceptia nefavorabila a justitiabililor asupra competentei profesionale a magistratilor si a calitatii actului de justitie.
De asemenea, prin OUG 100/2007, textul art. 33 alin.1 din Legea 303/2004 a suferit modificari, in sensul extinderii cercului de persoane care se pot inscrie la concursul de admitere in magistratura direct pe post (evident, cu indeplinirea si a celorlalte conditii prevazute de lege), aceasta procedura de admitere fiind in prezent deschisa unui grup larg de candidati, pe cat se poate de divers si de reprezentativ pentru societate, in acord cu recomandarile institutiilor internationale.
Daca, din punct de vedere a largirii cadrului de persoane ce se pot inscrie la concursul de admitere in magistratura, modificarile aduse prin OUG 100/2007 sunt binevenite, din perspectiva recunoasterii vechimii anterioare in functii de specialitate juridica drept vechime in magistratura, UNJR remarca faptul ca, dispozitiile au un vadit caracter inechitabil si fac dovada existentei unei grave confuzii intre vechimea in munca si vechimea in magistratura.
Analizand evolutia in timp a dispozitiilor legale, se constata ca, incepand cu art. 42 din Legea 92/1992, sfera categoriilor de personal asimilate magistratilor s-a extins exponential, nejustificat, in opinia noastra. Apreciem ca extinderea efectuata dauneaza imaginii corpului de magistrati si denota o perceptie eronata asupra sarcinilor pe care un magistrat le are de indeplinit.
Intrucat forma promulgata a Legii de aprobare a OUG 100/2007 aduce modificari de natura sa alimenteze criticile cu privire la calitatea recrutarilor in sistemul judiciar, si sa extinda sfera activitatilor ce pot fi asimilate celei de magistrat, cu efecte negative asupra imaginii corpului de magistrati, consideram ca se impune ca legiuitorul sa revina asupra formei adoptate, prin modificarea dispozitiilor criticate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
