Palatul de Justiţie din Bucureşti (II)

Cu ocazia inaugurării, regele Carol I a subliniat semnificația specială pe care o avea înălțarea palatului. Majestatea Sa a spus:„Pus-am acum cinci ani, aproape de-odată, temelia a două însemnate lucrări; mai tot în același timp Ne-a fost dat să le punem piatra cea din urmă: una de un interes european, podul peste Dunăre, care a desvelit în ochii lumii marele nostru avânt economic; cea de a doua, acest frumos palat, dovadă a dorinței nostre de a da justiției un locaș demn de înaltă ei menire”. Arhitectură şi construcţie

 Exteriorul clădirii are influenţe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renaşterii franceze. Costul total al realizării edificiului a ajuns la suma de 7.500.000 lei. Execuţia lucrărilor a fost asigurată de firma inginerului Nicolae Cuţarida. În interiorul palatului există o Sală a paşilor pierduţi, numită şi Sala orologiului, în acest spaţiu fiind montat un orologiu menit să măsoare „cursul proceselor”.
Deasupra intrării principale, sunt amplasate şase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): Atenţia, Vigoarea, Legea, Justiţia, Elocinţa şi Adevărul, sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu

Având în plan forma unui patrulater neregulat , Palatul de Justiţie are dimensiuni ce depăşesc 130 – 140 m în sens longitudinal şi 70 – 90 m în sens transversal .Datorită regimului de înălţime diferenţiat – în funcţie de numărul de niveluri şi de înălţimea acestora – ansamblul se împarte în 3 zone. Zona centrală cuprinde sala de aşteptare a justiţiabililor ( sau Sala Paşilor Pierduţi ) , are un parter foarte înalt de cca. 16.00 m cu o galerie de circulaţie perimetrală la nivelul etajului ( cota +8.00 )

În afara subsolului general funcţional , există şi un subsol tehnic parţial , cu o înălţime de 1.50 – 2.00 m.Structura este realizată din pereţi portanţi din zidărie de cărămidă cu planşee cu grinzi metalice sau din lemn , dar mai ales din beton armat. Acoperişul este realizat din şarpantă din lemn ecarisat cu învelitoare din tablă . La Sala Paşilor Pierduţi, structura este realizată din pereţi perimetrali din zidărie de cărămidă şi din pilaştri din acelaşi material , având acoperişul realizat din ferme metalice . Sistemul de fundare este unul neaşteptat pentru epoca în care s-a construit, fiind din beton simplu . Mulţi specialişti au estimat , pe baza similitudinii cu alte clădiri din aceeaşi zonă şi epocă , că sistemul de fundare ar fi de tip piloţi din lemn, ceea ce nu e adevărat . De altfel într-una din secţiunile elaborate în cadrul proiectului iniţial de arhitectul Ballu în anul 1885 sunt surprinse fundaţii masive din beton , duse până la adâncime de cca.5.00 m. Nivelul apei subterane este în prezent la cota – 4.10 m faţă de nivelul minim al terenului din curţile interioare, deci se constată că a crescut faţă de cel de la data execuţiei , astfel că în prezent fundaţiile existente sunt parţial în apă .
 Sursa : Consolidarea Palatului de Justiţie din Bucureşti –proiect întocmit de profesori din cadrul UTCB 

va urma