Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu

"Preşedintele Traian Basescu a declarat marţi, 15 septembrie 2009, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului: “Rezultatele Direcţiei Naţionale anticorupţie, remarcate si de ultimul Raport pe Justiţie al Uniunii Europene, si in general schimbarea atitudinii Parchetului fata de puterea politica, precum si consecinţele introducerii unor declaraţii de avere pentru demnitari, înalţi funcţionari si magistraţi, sunt numai câteva elemente care despart radical situaţia de astăzi, fata de cea de acum cinci ani.
In primii doi ani ai mandatului, am colaborat bine cu guvernul pentru a depolitiza parchetele, pentru a introduce in sistem procurori tineri si alte reforme necesare sistemului judiciar. In acest fel, am reuşit sa evitam clauza de salvgardare.
Din păcate, după aderare, reformele din justiţie au fost amânate sau chiar blocate pana la începutul actualei guvernări. Rezultatul s-a văzut: deşi DNA a trimis spre instanţele de judecata 20 de dosare de actuali si foşti demnitari, nu exista nicio condamnare definitiva. Instanţa de judecata este locul in care apar tergiversări si blocaje procedurale.
Deşi am reuşit sa evitam activarea clauzei de salvgardare in 2009, am rămas cu Mecanismul de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene.
Trebuie sa continuam procesul de reforma in justiţie.
Nu mă aştept sa fie uşor. Ştiu insa cu certitudine ca se poate.
Împreuna cu guvernul, cu judecătorii si procurorii, cu fiecare om din sistemul judiciar, cu Parlamentul, vom reuşi. Si asta va spun in calitate de preşedinte al României si de roman responsabil de soarta României.
In ultimele 9 luni am colaborat bine cu actualul guvern si acum avem doua coduri – civil si penal – moderne, adaptate realităţilor acestor zile si practicilor europene in materie.
Prin acest pas reluam reformele blocate la începutul anului 2007, care vor duce la modernizarea justiţiei din România. Dar avem urgent nevoie de Codurile de procedura, pentru a crea justiţiei condiţii sa progreseze.
Reforma justiţiei a început in 2004, prin legi noi prin aducerea de oameni noi. Peste 1200 de magistraţi au parasit sistemul si aproape 1500 de tineri au devenit procurori si judecători. Ce vedeţi acum in justiţie este in primul rând, pe de o parte rezultatul faptului ca magistraţii se bucura de totala libertate, pe de alta parte, este evident ca nu ştiu ce sa facă cu aceasta libertate. Am convingerea ca este o etapa prin care justiţia, ca si presa, trebuie sa treacă pentru a se maturiza.
Ei, magistraţii, sunt chemaţi sa garanteze accesul liber al romanilor la justiţie si se pare ca au uitat sa citească articolul 21 din Constituţia României.”

Dictatură, ochii plânşi vor sa te vadă !

Categoria : "Ei, bobocule, apăi cum le ştii dumneata toate, mai rar cineva!"


"Soluţia ar fi ca executivul şi legislativul să se alieze şi să suspende, temporar, o parte din libertăţile de care beneficiază justiţia. Să reintroducă, pentru doi, trei, patru ani, un control asupra sistemului şi să înceapă un proces de epurare al coruptei caste a magistraţilor. Să democratizeze şi să cureţe justiţia cu pistolul la tâmplă, exact aşa cum a procedat generalul MacArthur în Japonia de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ştiu că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în România încă din 1990. Atunci era momentul ca miliţienii şi securiştii care au absolvit Dreptul la şcoala de bătaie de la Băneasa să fie daţi afară.
Acum este târziu, iar implicarea politicului poate avea consecinţe periculoase. Dar ar trebui ca oamenii aceştia să audă zgomotul armei încărcate lângă tâmpla lor, pentru că se pare că nimic altceva nu-i poate opri să sfideze zilnic societatea românească."

Mircea Marian,sâmbătă, 12 septembrie 2009, Evenimentul Zilei

Comentariul unui viitor epurat

Aş vrea să-mi spună onorabilul dacă trebuie să venim noi cu pistoalele. Oricum, nene Iancule nu fii trist, moftangiul roman n-a murit, e viu. Al dracului de viu ! Iată ce zice el:



LEONIDA: Unde mi-este gazeta? (nervos) că dacă o fi să fie revuluţie, trebuie să spuie la „Ultime ştiri". Unde mi-e gazeta? (merge la masă, ia gazeta, îşi aruncă ochii pe pagina a treia şi dă un ţipăt) A!

EFIMIŢA: Ei!

LEONIDA (pierdut): Nu e revuluţie, domnule, e reacţiune; ascultă: (citeşte tremurând) „Reacţiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pândă ascuţindu-şi ghearele şi aşteptând momentul oportun pentru poftele ei antinaţionale… Naţiune, fii deşteaptă!" (cu dezolare) Şi noi dormim, domnule!

IL Caragiale - Conu Leonida faţă cu reacţiunea

Declaraţia preşedintelui CSM

După cum vă este cunoscut, astăzi, (n.n ieri, 10 septembrie 2009)Consiliul Superior al Magistraturii a luat în discuţie, pe de o parte, scrisoarea adresată de către Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, pe de altă parte, sesizările trimise de Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. După discuţii aprinse în care au fost ascultate argumente şi dintr-o parte şi din cealaltă s-au conturat, în esenţă, 4 chestiuni:
1. Consiliul Superior al Magistraturii consideră revendicările magistraţilor legale, întemeiate şi justificate şi le va susţine în consecinţă.
2. Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de oferta de negociere din partea Executivului.
3. În raport de rezultatul negocierilor, Adunările Generale ale judecătorilor şi procurorilor pot lua în calcul suspendarea, sau, după caz, încetarea protestelor.
4. Pe termen mediu şi lung reiterăm invitaţia mai veche de a semna un pact între toate puterile statului în ceea ce priveşte statutul magistratului.

Răspuns la întrebare reporter : Sperăm ca întâlnirea cu Executivul să aibă loc azi după-amiază. La această întâlnire vor participa din partea autorităţii judecătoreşti reprezentanţii Consiliului şi reprezentanţii Asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi, din câte am înţeles, din partea Executivului vor participa domnul Prim-ministru şi domnul Ministru al Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Răspuns la întrebare reporter: Negocierile cu partea executivă vizează chestiuni de principiu: dacă în proiectul de lege se prevede că niciunui bugetar nu-i va scădea salariul, solicităm ca acest principiu să se aplice şi magistraţilor. Solicităm ca hotărârile judecătoreşti să se aplice în mod integral şi fără pauze. Există, de asemenea, şi alte aspecte de negociere, de pildă între magistraţii de la ICCJ şi cei din PICCJ şi categoria de magistraţi imediat următoare (magistraţii cu grad de curte de apel) diferenţa pe grilă este de 2,9 ori între celelalte grade de execuţie este de 0,4. Noi considerăm că trebuie să existe aceeaşi diferenţă de grilă în funcţie de nivelul gradului execuţie, la nivel de instanţe şi parchete. Noi ne-am dori ca diferenţa să fie de 0,4.

PS: Achiesez la ultimul paragraf. Trebuie avut în vedere, în primul rănd, volumul disproporţionat de muncă, cauzat de lipsa de corelare între competenţa de soluţionare a cauzelor, lipsa de personal şi normele de procedură penală mult depăşite.

De la lume adunate XIII

Categoria "Naţiune, fii deşteaptă!"

"IN SITUATII SPECIALE TREBUIE LUATE MASURI SPECIALE!!! Deoarece dupa aproape 2 saptamani magistratii dovedesc acelasi dispret fata de lege, fata de justitiabili si fata de intregul popor roman, propun urmatoarea SOLUTIE pentru dl. Predoiu: -SA CEARA DL. PRESEDINTE BASESCU SA INSTITUIE STAREA DE URGENTA, sa se infiinteze Tribunale cetatenesti care sa-i judece si sa-i condamne pe magistratii care calca legea in picioare refuzand sa participe la judecarea cauzelor!."

Comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cadrul întâlnirii procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus „îngheţarea” salariilor magistraţilor la nivelul salariului din 31.05.2009, înlocuirea sporului de 10% acordat magistraţilor care funcţionează la parchete din mediul rural unde volumul de activitate este relativ redus cu un spor de 5% acordat magistraţilor care funcţionează la unităţile de parchet aflate în localităţile reşedinţă de judeţ şi cu volum mare de activitate.
De asemenea, propunerile formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au vizat modificarea grilelor prevăzute în proiect, potrivit principiului de salarizare, astfel încât venitul actual să nu scadă, iar diferenţele salariale din cadrul sistemului judiciar să fie eliminate.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adresează magistraţilor procurori şi întregului personal al Ministerului Public un apel prin care solicită ca formele de protest să se încadreze în limitele legilor de organizare judiciară.

Adunarea generală a PTB

Adunarea Generala a procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a avut ieri, 9 septembrie 2009, pe ordinea de zi revocarea mandatelor de membru CSM a reprezentantilor procurorilor de la parchetele de pe langa tribunale, respectiv Bogdan Licu si Cristian Deliorga.

Au participat 45 de procurori şi au fost inregistrate 32 de voturi pentru, 12 impotriva si unul a fost anulat, insuficient pentru validarea hotararii.

Oana Balasa, purtatorul de cuvant al Parchetului, a declarat pentru NewsIn: “Adunarea Generala a facut aceasta propunere, nemultumirile fiind legate de modul in care acesti procurori au reprezentat interesele parchetelor.”

De la lume adunate XII

Categoria "Secătura...îmbuibată"

"Nu se mai satura...?! Au averi colosale, vile si masini de lux, luati orice judecator si...vedeti ce imbuibat e! Mari secaturi !"

Categoria "Cât priveşte pericolul"

"E intr-adevar o mare nesimtre ca un medic la maxim sa fie sub un judecator la minim.Un medic are 6 ani de facultate,judecatorul 4 /Un medic nu poate gresi fiinca pacientul ajunge in pamant ,pe cand daca judecatorul face o eroare ,exista posibilitati de apel recurs etc, Un medic daca greseste raspunde pe cand un judecator nu raspunde in nici un fel/,Un medic poate lucra in santuri ,in frig,carand bolnavii pe scari,poate muri in accident de ambulanta sau elicopter ,judecatorul e la caldurica,iar cat priveste pericolul sa vedem statistic cati judecatori au fost batuti sau omorati de raufacatori si cati medici au fost batuti de tigani sau nebuni sau au murit in timpul serviciului"

Protestul judecatorilor se bucura de sustinerea MEDEL

Biroul asociatiei Magistrati Europeni pentru Democratie si Libertate (“Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés” – MEDEL – www.medelnet.org) isi declara suportul si solidaritatea fata de actiunile intreprinse de judecatorii din Romania, de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, dar nu numai, in vederea intaririi statutului profesiei. In conditiile in care din 1 septembrie 2009 toti judecatorii au aderat la acest protest indreptat impotriva actiunilor prin care Guvernul intentioneaza sa limiteze independenta puterii judecatoresti, administrarea justitiei a ajuns intr-un punct de rascruce in Romania.

Sistemul judiciar reprezinta unul dintre cei mai importanti piloni ai unei societati moderne democratice, fiind garantia existentei statului de drept. Statul de drept impune o indiscutabila independenta si autoritate a judecatorilor de cariera. Recunoasterea independentei si autoritatii judecatorilor, precum si functionarea justitiei ca sistem este o sarcina ce revine Guvernului si Parlamentului, ca o datorie fata de proprii cetateni si raspunde obligatiilor asumate fata de Uniunea Europeana, definita ca o zona de libertate si securitate pentru fiecare.

Asigurarea independentei si impartialitatii judecatorilor implica datoria Statului de a-i proteja pe acestia de presiuni si influente. Pentru aceasta nivelul veniturilor trebuie sa fie adecvat, adica in concordanta cu demnitatea si statutul lor, precum si cu raspunderea care le revine (a se vedea, in acest sens, Recomandarea nr. 94 (12) privind independenta, eficienta si rolul judecatorului adoptata de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, Principiul III, paragraf 1 (b)). In conditiile in care justitia este infaptuita de toti judecatorii, indiferent de nivelul instantei la care acestia isi desfasoara activitatea, nivelul veniturilor judecatorilor de la oricare dintre instante trebuie sa fie comparabil cu cel al colegilor de la instanta suprema – Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In momentul in care a fost discutat proiectul Legii privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, UNJR nu a fost primita la consultari cu motivarea ca nu reprezinta un partener de dialog social, astfel incat judecatorilor li s-a refuzat orice consultare, fiind pusi in fata unei iminente reduceri semnificative a veniturilor.

Aceasta stare de fapt a declansat un protest general al judecatorilor fata de politica actualului guvern in problema sistemului judiciar. In acest context Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania continua sa solicite ca bugetul instantelor sa fie trecut din administrarea Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in administrarea unui alt ordonator principal de credite – Inalta Curte de Casatie si Justitie, in principal - si sa se asigure prin lege un minim de 1% din PIB anual. UNJR solicita ca judecatorilor sa le fie recunoscut un statut similar celui recunoscut parlamentarilor si membrilor guvernului, urmand ca acest statut sa fie reflectat si sub aspectul indemnizatiei recunoscute judecatorilor.

UNJR, desi nu este un sindicat, doreste in mod justificat sa fie recunoscuta ca unul din partenerii de discutii de catre institutiile politice in problemele care privesc sistemul judiciar.

MEDEL va urmari in continuare desfasurarea evenimentelor, manifestandu-si speranta ca Guvernul Romaniei va intelege sa asigure toate conditiile prevazute de Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului Ministrilor.

MEDEL are statut de observator pe langa Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni si va supune atentiei Consiliului situatia existenta in Romania.

Vito Monetti,
Presedinte MEDEL, adjunct al Procurorului General, Curtea de Casatie, Roma”

A treia putere

Dacă Legislativul s-ar cuveni să devină prima putere în stat, dar nu prea îşi găseşte cadenţa, iar Executivul joacă cartea celei de-a doua puteri, fiind, în realitate, singura care contează, cea de-a treia putere, Justiţia, se regăseşte surghiunită în banca acuzării.

Departe de a fi un fenomen românesc, situaţia poate fi identificată în forme specifice şi în unele ţări în care până de curând exigenţele democratice erau ceva mai atent respectate decât pe la noi, precum Franţa şi Italia. Oricum, în România încercarea târzie a judecătorilor de a-şi câştiga locul de putere în stat e privită cu reticenţă nu doar de politicieni (care fiind antrenaţi în exercitarea celorlalte două puteri încearcă să elimine Justiţia ca pe o sursă de incertitudine), ci şi de presă şi o bună parte a opiniei publice. Confuzia promovată de legislaţia românească între judecători şi procurori, consideraţi împreună magistraţi, a contribuit şi ea la dramatizarea unui conflict de putere şi legitimitate care ilustrează la rândul său criza de regim prin care trece România. Ceea ce se întâmplă cu Justiţia este doar un episod din lupta pentru controlul puterii. O dovadă în plus că regimul politic românesc, la douăzeci de ani de la căderea ceauşismului şi la 19 ani de la adoptarea Constituţiei, este încă în faza iniţială.

Presa sau opinia publică nu a iertat judecătorilor cererile privind menţinerea nivelului ridicat al salarizării. Toate încercările, nu tocmai inspirate în termenii comunicării publice, de a-şi menţine vechile drepturi salariale au fost privite ca acţiuni ce urmăresc conservarea unor privilegii oarecum „aristocratice“. Iar pe timp de criză economică severă, precum cea în care se află România, aceasta pare deja un exces. Pe de altă parte, faptul că instanţele de judecată s-au pronunţat asupra drepturilor salariale ale magistraţilor a fost prezentat ca un conflict de interese. Cine însă ar putea judeca, într-un stat de drept, un caz adus în faţa instanţelor în afara judecătorilor? Iar atunci când medicii diagnostichează în cazul altor medici să fie tot conflict de interese? Pentru o bună parte din români nu doar că Justiţia nu apare ca o putere reală. Dar după toate aparenţele nici nu este dorită astfel. Afectaţi de prezumţia de parţialitate, judecătorii au ajuns să fie acuzaţi de orice, de la subminarea economiei naţionale până la criza politică. E ca şi când justiţia, iar nu politica, ar fi responsabilă de direcţia ţării.
Dacă în România atacul împotriva judecătorilor pleacă de la chestiuni triviale precum banii, în Franţa sau în Italia, magistraţii sunt vizaţi pentru că au anchetat politicieni precum Sarkozy şi Berlusconi.

Să fie oare şi acţiunea concertată împotriva judecătorilor din România un atac preventiv? Atât unii oameni de afaceri, cât şi unii politicieni au tot interesul să marginalizeze justiţia. Şi mai ales să scadă şi mai mult încrederea în capacitatea judecătorilor de a fi imparţiali. Dar cum ar putea să analizeze imparţial un judecător cu un salariu de doar 1.000 de euro un caz care implică sume de sute de milioane sau miliarde de euro? Câtă forţă morală ar trebui să aibă pentru a rezista tentaţiei?

În fond, problema nu este una de salarizare, ci de filozofie a guvernării. Şi când politicienii nu doar că nu agreează justiţia ca exerciţiu independent, ci şi urmăresc să o transforme într-o anexă docilă a Executivului, zilele democraţiei, chiar şi de faţadă, sunt numărate.Atacarea inamovibilităţii judecătorilor, precum şi a imunităţii sau a mandatului reprezentativ al parlamentarilor reprezintă mai mult decât un fapt divers. Că multe din sentinţele date de instanţe sunt discutabile, că unii judecători nu sunt suficient de experimentaţi, e una, dar când toate acestea devin argumente pentru a transformare justiţia într-o cenuşăreasă, e altceva. Iar Cenuşăreasa, ştim bine, şi-a dorit să fie luată în căsătorie de Făt-Frumos, nu să-l judece!

COTIDIANUL - Cristian Pirvulescu

PS: În toată gălăgia isterică a presei, gălăgie făcută şi nu născută, acest articol va trece, probabil, neobservat;păcat, căci după un nebun uşor se ia lumea, dar după unul cu minte mai rar...Şi mă întreb -când vom avea un Tangentopoli la malul Dâmboviţei ?

S-a constituit Reteaua Nationala a Adunarilor Generale ale Judecatorilor

Pentru a se asigura o informare exacta si in timp real a judecatorilor si a opiniei publice cu privire la actiunile de protest organizate de catre instantele de judecata s-a constituit RETEAUA NATIONALA A ADUNARILOR GENERALE ALE JUDECATORILOR (RNAG). RNAG este o structura cuprinzand cate un judecator de la fiecare instanta judecatoreasca, desemnat ca punct de contact de catre adunarea generala a judecatorilor, care va transmite informatii utile din instanta sa si va primi informatii utile de la alte instante precum si de la autoritati cu privire la demersurile efectuate in vederea intaririi statutului magistratilor.

Cu privire la protestul declansat in prezent in instantele din Romania, RNAG este in masura sa aduca la cunostinta colegilor si publicului urmatoarele:

Ca urmare a adunarilor generale desfasurate pana in prezent, la data de 1.09.2009 au adoptat hotarari cu privire la insusirea unei forme de protest Inalta Curte de Casatie si Justitie si un numar de 12 curti de apel, din totalul de 15. Astfel, s-a decis incetarea activitatii de judecata de catre: CA Alba Iulia, CA Bucuresti, CA Cluj, CA Constanta, CA Galati, CA Oradea, CA Pitesti, CA Suceava, Curtea de Apel Ploiesti, CA Iasi, CA Brasov, CA Targu Mures. Celelalte 3 curti de apel ramase au programate adunarile generale in perioada imediat urmatoare, in raport de situatia particulara a duratei concediilor de odihna si planificarea inceputului activitatii de judecata.

Tribunalele care au avut organizate adunarile generale ale judecatorilor a ajuns astazi la numarul 31, restul urmand sa organizeze adunari similare pana in data de 3.09.2009. Dintre tribunalele care au derulat deja adunarile generale enumeram: Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Neamt, Tribunalul Bihor, Tribunalul Bistrita Nasaud, Tribunalul Botosani, Tribunalul Braila, Tribunalul Brasov, Tribunalul Buzau, Tribunalul Cluj, Tribunalul comercial Cluj, Tribunalul comercial Mures, Tribunalul Constanta, Tribunalul Dambovita, Tribunalul Galati, Tribunalul Harghita, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Iasi, Tribunalul Maramures, Tribunalul Mehedinti, Tribunalul Mures, Tribunalul Neamt, Tribunalul Olt, Tribunalul Prahova, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Timis, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Valcea, Tribunalul Vrancea.

De asemenea, peste 100 de judecatorii au avut deja organizate adunari generale ale judecatorilor, fie separat, fie impreuna cu instantele superioare ierarhic din a caror circumscriptie fac parte.

Ca urmare, cca. 80% din totalul instantelor din Romania au aderat la derularea unor forme de protest, incepand cu 31.08.2009 si pana astazi. Toate au optat pana acum la incetarea activitatii de judecata, majoritatea incepand cu 1 septembrie 2009, restul incepand cu 7 sept 2009. Mai multe parchete de pe langa instantele de judecata au decis sprijinirea protestului jduecatorilor si adoptarea unor forme particulare de protest (neefetuarea urmaririlor penale, incetarea activitatii de audiente, neexpedierea inscrisurilor procedurale catre parti).

Sinteza solicitarilor judecatorilor, asa cum au rezultat din Hotararile adunarilor generale centralizate de RNAG pana in acest moment, este:

1. Salarizarea judecatorilor la nivelul celorlalte doua puteri in stat, respectiv stabilirea coeficientilor de salarizare pentru judecatorii definitivi incepand de la nivelul de salarizare al secretarului de stat si pana la coeficientul maxim.

3. Trecerea bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei la ICCJ.

4. Stabilirea pentru bugetul justitiei, respectiv al curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor, al ICCJ si al Ministerului Public, cumulate, a unui prag minim de 1% din PIB.

5. Alocarea urgenta de fonduri bugetare suplimentare instantelor judecatoresti prin rectificare bugetara

6. Colectarea taxelor de timbru in bugetul propriu al sistemului justitiei.

7. Eliminarea obligatiei de participare a judecatorilor la orice activitate legata de orice fel de scrutinuri electorale, incepand cu alegerile prezidentiale din noiembrie 2009.

8. Plata drepturilor salariale restante.

9. Autogestionarea de catre judecator a propriei incarcaturi cu dosare a sedintei de judecata

10. Limitarea duratei sedintelor de judecata pentru a se respecta programul zilnic de lucru de opt ore, potrivit Regulamentului de ordine interioara a instantelor, inclusiv activitatea de deliberare, pronuntare in sedinta publica, completarea condicilor de sedinta si inscrierea solutiilor in programul informatic, fiecare instanta urmand sa stabileasca aceasta limita in functie de specificul activitatii proprii.

11. Retragerea judecatorilor din exercitarea atributiilor adminstrative.

12. Promovarea unei politici eficiente de ocupare a posturilor vacante din justitie.

13. Recunoasterea justitiei drept domeniu strategic de interes national si elaborarea pana la sfarsitul anului a unei strategii de consolidare a sistemului judiciar.

14. Incheierea unui Pact asupra justitiei, de catre puterea executiva, legislativa si judecatoreasca, care sa garanteze respectarea recomandarile Comitetului Ministrilor cu privire la independenta Puterii judecatoresti.

15. Consiliul Superior al Magistraturii sa adopte un regulament privind normarea activitatii jurisdictionale si administrative.

16. Inalta Curte de Casatie si Justitie sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru declansarea controlului de neconstitutionalitate a legii de salarizare unitara.

17. Promovarea unor plangeri individuale la Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin incalcarea grava a principiilor statului de drept.



PS: Propun colegilor procurori să facem acelaşi lucru. O bună informare, solidaritate şi acţiune comună(pe deplin legală şi coerentă) nu ar strica.

De la lume adunate XI

Categoria "Reteveiul boborului, simbolul suveranităţii sale"

"Dati afara si executatii PE ACESTI IMPOSTORII CARE AU FACUT GREVA ILEGALA poporul NU este de acord cu ei pregatiti alti magistrati noi alfel astia ne termina cu cate procese sunt la CEDO Schimbati legea consTitutia ce naiba"

"Cred ca mor de ciuda ca se poate si fara ei, e destul politia si armata pentru ordine in tara nu au nici o valoare pentru ca sunt corupti si banditi iar actiunuile lor nu prezinta credibilitate pentru oameni, sunt un balast pentru societate"

Dă boborul în noi nene Iancule, de se cutremură catapeteasma circului...

De la nenea Iancu citire

Am ales câteva vorbe de duh scrise de I.L. Caragiale, din antologia "Despre lume, artă şi neamul românesc" întocmită de dl. Dan C. Mihăilescu. Nu s-a schimbat nimic, s-a revizuit doar, pe ici pe colo, dar nu în părţile esenţiale.

Despre virtuţi şi vicii

„ M-am exilat şi atât. Aerul aici îmi prieşte, sunt mulţumit cu ai mei şi nu am ce căuta acolo, unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iar munca şi talentul vicii demne de compătimit. „

Despre Europa

„Multe am învăţat de când trăiesc în mijlocul Europei civilizate – unde e dreptate la tribunal fiindcă e şi pe stradă – şi între toate una mai ales, că omul trebuie să spună europeneşte , nu greco – ţigăneşte, ceea ce crede.”

Despre prost

„Ascultă-mă pe mine, iubitule, lumea toată, cu frumuseţile şi ororile ei, cu toate durerile şi voluptăţile ei, cu toate minunile ei tele - şi micro – scopice, în fine cu toate ale ei, toată – nu sunt nimic ! El, prostul, el este totul ! El este buricul Universului…”

Încotro mergem ?

„Dacă am avea pe cine să ne poată duce, am merge încotro ar trebui să mergem. Dar fiindcă la noi toţi comandă şi nimeni nu ascultă, - căci nu s-au născut încă nici cine să comande, nici cine să ştie asculta – mergem şi noi cum merg toate în natură sub imperiul necesităţii, mergem încotro o vrea Cel de sus – Dumnezeu, adică. Şi doar o fi El bun să nu ne ducă de râpă.”

Despre administraţie

„Încolo, sistema lucrează fără supărare pe toată linia, afară de netăgăduite rare excepţii onorabile. De aceea, cu un zâmbet plin de amărăciune, românul numeşte ţara lui patria bacşişului şi a hatârului”

Despre oligarhie

„Asta, în ţara românească, se numeşte, cu tot seriosul, sistemă democratică…Şi oligarhia asta, semicultă sau, în cel mai bun caz, fals cultă, pe cât de incapabilă de producţie utilă ori de gândire, pe atât de lacomă la câştiguri şi onoruri, îşi arogă puterea întreagă a statului”

Despre „bobor”

„Şi la glasul amicilor boborului, boborul, ridicând reteveiul, simbolul suveranităţii sale, izbucnea, la adresa vampirilor care-i sugeau sudoarea şi sângele, în imprecaţiuni naţionale de se cutremura catapeteasma circului… ”