Nu renuntati la independenta justitiei!

Organizatiile membre ale Initiativei pentru o Justitie Curata, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania - filiala Cluj cer partidelor politice angrenate in formarea viitorului Guvern sa nu negocieze si sa nu puna in pericol independenta justitiei. Eficienta, sau chiar existenta, structurilor sistemului judiciar si anticoruptie nu trebuie sa fie obiectul unui troc politic, ci scop al politicilor in domeniu.

Obligatiile Romaniei prin tratatul de aderare cu UE semnat in anul 2005 au fost asumate in mod egal de toate partidele politice si ele includ cu prioritate continuarea luptei anticoruptie la cel mai inalt nivel, sprijinirea magistratilor care pun in practica aceste angajamente si independenta justitiei. Nu exista nici un temei constitutional sau legal ca asemenea lucruri sa faca obiectul negocierilor politice.

Semnalele din presa si declaratiile echivoce ale politicienilor din ultimele zile pun sub semnul intrebarii soarta justitiei si a statului de drept in Romania. Solicitam partidelor parte a negocierilor sa dezminta explicit zvonurile ca asemenea teme pot face obiectul unor tirguri politice, pentru a nu discredita anticipat guvernul care se formeaza in aceste zile. Pastrarea independentei justitiei si continuarea luptei impotriva coruptiei sunt obligatii asumate de statul roman in raport cu institutiile europene si, inainte de toate, un fundament al ordinii de drept si o garantie a unei societati curate in care persoane sau grupuri corupte sunt decuplate de mecanismele de decizie economica si politica.

Initiativa pentru o Justitie Curata
Asociatia Magistratilor din Romania – filiala Cluj
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania

Initiativa pentru o Justitie Curata este un proiect al Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia Societatea pentru Justitie, Asociatia 21 Decembrie, Blocul National al Revolutionarilor, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social, Sindicatul National al Lucratorilor din Penitenciare, Societatea Academica din Romania si Societatea Timisoara.

Propun să reflectăm la ce spunea Thomas Jefferson în urmă cu vreo 200 sute de ani :“I tremble for my country when I reflect that God is just; that his justice cannot sleep forever.”

Dilemă

Cedezi oricui vine pe contrasens ?

Există justiţie

Trei poliţişti din Barcelona au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare pentru că au torturat un cetăţean român nevinovat, pe care l-au confundat cu un hoţ.
Acuzaţii au maltratat-o, de asemenea, pe prietena românului, pe atunci însărcinată în luna a treia.
Un al patrulea poliţist implicat în incident a primit o condamnare de doi ani de închisoare, iar un al cincilea a fost doar amendat.

Bucătărie cu specific românesc sau o republicană convinsă

Motto: Când aude de libertate, sare şi dumneei din pat... că era republicană!


Lidia Barbulescu, presedintele CSM, s-a intalnit ieri cu asociatiile profesionale ale magistratilor. Au fost prezenti reprezentanti ai Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatiei Procurorilor si ai Asociatiei Magistratilor Iasi (AMI).Lidia Barbulescu a declarat pentru Agerpres: "Eu cred ca de la prima intalnire pana la aceasta, lucrurile au evoluat in sens pozitiv, atat in ce priveste Consiliul, cat si asociatiile profesionale.

Avem preocupari comune vizavi de cariera magistratilor si ma refer la modalitatea la care vom recurge pentru a initia modificari legislative pentru ocuparea functiilor de conducere. De asemenea, ne-am aratat deopotriva ocupati referitor la actele normative noi, respectiv Codul de Procedura Civila, pentru care am dat avizul cu foarte multe amendamente.
In plus, colegii au fost interesati, si au apreciat ca fiind benefica pentru sistem, strategia de resurse umane la care, de altfel, i-am invitat, prin postarea ei pe site, ca sa-si aduca aportul. Am convenit ca este o strategie dinamica si nu poate fi altfel, atat timp cat vorbim de o viitoare legiferare a celor trei acte normative si de necesitatea unui studiu de impact, pe care Ministerul Justitiei va trebui sa-l faca pana la adoptarea acestor coduri, pentru ca implementarea lor va presupune inclusiv nevoia de redistribuire a schemelor de personal.

Personal, am promis ca, cel putin la prima intalnire din luna februarie, am sa particip pentru a face impreuna un bilant al tuturor intalnirilor pe care le-am avut in acest mandat."Lidia Barbulescu a propus ca sedinta sa fie publica insa Mona Pivniceru, presedinte AMR, s-a opus intrucat "Sunt chestiuni de bucatarie interioara si nu trebuie sa stie mass-media tot ce facem noi. Daca avem probleme complicate si critici pe care trebuie sa le rezolvam intre noi, nu cred ca trebuie neaparat sa stie toata republica, ca, si asa, vad ca republica nu prea tine cu judecatorii. Ati vazut ce imagine ne-a pus. De vreo doua luni tot citesc ca judecatorii sunt prosti, banditi. Deci, daca e o chestiune de bucataria noastra, sa fie de bucataria noastra. Nu dezbatem legi aici ca sa intereseze opinia publica, dezbatem organizarea noastra interioara cu bunele si relele noastre, nu trebuie neaparat sa ne stie opinia publica."

Comentariu:

Eu ştiam că magistratura e mâna republicii, unul din braţele ei. Iar opinia publică ar trebui să ştie ce fac cei chemaţi să aplice legea.Dacă am fi o societate privată aş mai zice...dar aşa ?

Pe de altă parte, nici noi magistraţii nu prea ştim, uneori, ce se coace în bucătăria asta. Constatăm ulterior că ciorbica e rece sau fripturica prea tare.

Şi zău că ne rămâne printre dinţi. Ca să nu mai zic atunci când ne cade greu.
Aşa că mă dezic de spusele doamnei Pivniceru, cum mă dezic şi de AMR.

Apropo !? Când mai face acest AMR o adunare ? Pe aici pe la noi nu a mai trecut din 2006...

Funia de maci

Dă-mi Doamne totul numai pe din două
Spânzurători cu funie de maci
Iubite credincioase doar când ploua
Şi libertate ghemuită-n saci.

Prunc desuet - prin spartele artere
Tramvaie roşii curg spre-un vechi oraş
Unde-au murit căruţele cu mere
Caii de lut cocliţii căruţaşi.

Un monstru-ar trebui din munţi pe schiuri
Purtând dispreţul haitei lui în bot
Duhnind a sănătate şi rachiuri
Să fecundeze fragedul robot.

Să facă fierul viermi s-aud betonul
Scâncind ca un copil la temelii,
Să se ridice revoltat coconul
Din fluturii atomici şi zglobii.

Să înflorească-a noua oară prunii,
Oh veac înnebunit şi patruped
Vreau să mai văd chiar coborâţi pe funii
Zeii asfixiaţi în care cred.

Mircea Dinescu

Americanii despre noi

When the European Commission decided in September 2006 to admit Bulgaria and Romania into the European Union, nobody pretended they were really ready.
The thinking was that EU membership would keep them safely out of Russia's orbit. There were also hopes that joining the European political mainstream would accelerate their efforts to rein in organized crime and corruption. The latter was a fairly astounding miscalculation.
What actually happened, as Doreen Carvajal and Stephen Castle have reported in detail in the IHT, was that the prospect of billions in EU subsidies only encouraged the criminals to diversify from smuggling and extortion and to burrow into the political and judicial systems - the better to siphon off EU money.
Today, Bulgaria is rated by Transparency International as the most corrupt nation in the 27-nation EU. The country could lose almost half a billion euros in aid that was frozen in July because of fears that it was vulnerable. Romania is also a cause of serious concern.
This state of affairs is devastating at all levels. The Bulgarian and Romanian people badly need the EU's development aid. And the shocking reports of corruption are hardening the resistance of other Europeans to further expanding the EU, thus lessening the chances of Turkey or Ukraine to ever join.
Perhaps most grievously, the spread of corruption through all levels of government and society, as in Russia and some other Balkan countries, makes it far more difficult to eradicate everywhere.
The IHT articles chronicled how those who tried to expose or combat the criminals in Bulgaria were regularly threatened, maimed or killed, and how these crimes routinely go unsolved. The result, the reporters were told, was that people have come to accept corruption as an unavoidable fact of life and have become apathetic about fighting it.
The wrong conclusion would be to close the EU door forever. The right one would be to ensure that those who pass through it are ready and get all the support they need to be full and healthy members.

International Herald Tribune - Duminica, 16 noiembrie 2008

Propuneri

Din cauza riscului de expunere a minorilor la fumatul pasiv, consilierii din Redbridge (suburbie din Londra) au decis ca fumătorii să nu mai poata adopta copii începand din 2010.
Michael Stark, consilier local in Redbridge: "Suntem constienti ca aceasta este o problema dificilă, deoarece unele persoane vor considera ca decizia reprezintă o incalcare a libertatilor personale.“
Organizaţiile care militeaza pentru drepturile fumatorilor si ale parintilor adoptivi au criticat aspru această măsură.

Îmi permit să fac unele propuneri. Să interzicem ca următoarele categorii de contribuabili să nu poată adopta copii:

- cei care muncesc prea mult şi nu au timp de educaţia copiilor, care pot fi expuşi riscului să devină obsedaţi de munca la PS2;
- cei care mănâncă prea gras şi riscă să devină obezi, copiii putând uşor să râdă mai târziu de părinţii lor;
- cei care iubesc animalele şi care pot neglija copiii;
- microbiştilor, care pot astfel să îi facă pe copii să se uite la un meci de fotbal şi nu la tot felul de desene animate de-a dreptul tâmpite;
- celor care votează cu un anumit partid; dacă işi vor determina progeniturile să voteze cu acel partid ?

Şi o dilemă finală: părinţii naturali şi fumători din Redbridge, ce fac acum ?

Declaraţie a preşedintelui CSM

Lidia Barbulescu: "Din discutiile pe care le-am avut cu colegii de la Oradea, dar si in alte zone ale tarii, problemele salariale si lipsa acuta de procurori si judecatori sunt principalele probleme cu care se confrunta.
Se lucreaza la un proiect de lege care sa desfiinteze inechitatile existente in acest moment intre procurorii DNA ori cei ai directiilor de investigare a infractiunilor de crima organizata si terorism, pe de o parte si ceilalti magistrati, de cealalta parte. Nu este normal ca procurorii din aceste structuri sa aiba salarii mai mari decat procurorii care le sustin cauzele in instanta ori decat judecatorii care judeca astfel de spete.
De acum incolo, daca se vor constata incalcari ale procedurii de lucru imputabile magistratilor, acestia vor raspunde disciplinar.
In cazul in care problemele vizeaza managementul instantei sau a unitatii de parchet, daca vina apartine sefului instantei sau parchetului, se poate merge pana la revocarea din functie a sefului respectiv."

Permis de conducere intenaţional

Aici găsiţi toate detaliile necesare obţinerii unui permis de conducere valid în foarte multe ţări ale lumii.
http://www.international-license.com/index.php

Prima femeie preşedinte al ABA

Roberta Cooper Ramo, the first woman elected president of the American Bar Association (ABA), was a pathbreaker in many ways. Ramo was also the first ABA president with a technological bent, proselytizing for decades about the need for modern management techniques and computerization in running law firms.
Ramo was born August 8, 1942, in Denver. The daughter of a Western clothing retailer, she graduated from the University of Colorado magna cum laude in 1964. She then entered the University of Chicago Law School, and received a juris doctorate in 1967.
Having worked her way to prominence within the organization, Ramo made her first run for ABA president in 1991. Only one other woman had run for that office, in 1986, only to pull out of the race very early when she failed to gain significant support. Ramo's bid became legend in ABA politics, where it is not unusual for someone to run unopposed for president and where the vote usually is very quick when it concerns two candidates. For the first time, three contenders were left at the time of the election, and the voting dragged throughout the day to an unprecedented eighty-eight ballots before she finally lost.
Ramo ran again and won in 1995, serving from August of that year to August 1996. The perception and reality of the old guard tradition in ABA leadership were so strong that when she was elected, the New York Times noted that even with two women on the U.S. Supreme Court and two women at the highest level of the Justice Department, a "perhaps even more formidable barrier has fallen."

Sursa: Answer.com

Noul Cod de procedura penala

Primul aspect criticat de procurori este introducerea în Cod a unei expertize cu scopul de a stabili dacă mijloacele de probă au fost obţinute legal, a cărei efectuare este obligatorie - susţin procurorii - dacă este solicitată de părţi.
Introdusă prin articolul 119 din lege, aceasta reprezintă, în opinia procurorilor, o încălcare a atribuţiilor constituţionale ale autorităţii judecătoreşti, ai cărei reprezentanţi sunt singurii abilitaţi să stabilească dacă într-o anumită situaţie a fost respectată legea, fără a putea fi cenzuraţi de reprezentanţii unei alte autorităţi.
"Reglementarea unei asemenea probe reprezintă o inovaţie absolută în dreptul procesual penal, care nu are corespondent în dreptul comparat, iar legea nu conţine nicio prevedere de natură să permită identificarea experţilor a căror calificare le permite să stabilească dacă organele judiciare au încălcat legea. Un expert ia astfel locul judecătorului, care îşi vede limitat dreptul de a aprecia asupra probelor în scopul aflării adevărului. Totodată, instituirea obligativităţii unei asemenea expertize solicitate de părţi poate permite tergiversări semnificative şi încălcarea dreptului fundamental al persoanelor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în condiţiile în care expertiza poate fi invocată de către orice parte cu privire la fiecare mijloc de probă iar legea nu prevede nici o limitare a acestui drept", arată procurorii.
Exemplificând, aceştia vorbesc despre o situaţie ce poate apărea într-un dosar complex, în care au fost efectuate zeci de acte de urmărire penală de natură diferită şi s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva a numeroase persoane. "Fiecare învinuit poate solicita, pe rând, expertizarea fiecărui mijloc de probă pentru a stabili dacă a fost administrat în mod legal, iar organul judiciar este obligat să admită toate aceste cereri, ceea ce îl pune practic în imposibilitatea de a finaliza dosarul", se precizează în comunicatul conţinând obiecţiile MP la noua formă a Codului.
"În condiţiile în care practica a demonstrat că în cauzele complexe, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată, sunt folosite în mod frecvent tactici de tergiversare a procesului, prin formularea a numeroase cereri şi excepţii cu efect dilatoriu, există un pericol real ca textul introdus de Parlament să ducă la întârzieri care ar putea afecta termenul rezonabil de soluţionare a unui proces penal", conchid procurorii pe această temă.
Un alt aspect criticat de procurori este acela al sancţionării cu nulitatea absolută a oricărei nerespectări a dispoziţiilor procesuale cu ocazia administrării mijloacelor de probă.
În reglementarea actuală, nerespectarea dispoziţiilor procesuale cu ocazia efectuării unui act atrage de regulă nulitatea acestuia doar dacă s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod, pe când nulitatea absolută este prevăzută numai cu titlu de excepţie, pentru încălcarea unui număr limitat de dispoziţii care vizează actele procesuale esenţiale.
"În noua reglementare, nulitatea intervine chiar şi atunci când nu s-a adus nicio vătămare, ori una minoră, drepturilor fundamentale ale părţilor, spre exemplu dacă se omite menţionarea orei la care a avut loc o convorbire interceptată în cuprinsul procesului verbal de redare, sau atunci când imposibilitatea de respectare a legii nu este imputabilă organului judiciar, spre exemplu dacă imposibilitatea de înregistrare a şedinţei de judecată este determinată de avarierea mijloacelor tehnice. În acest mod este eliminată competenţa judecătorului de a aprecia dacă într-o situaţie concretă s-a adus o vătămare esenţială drepturilor procesuale ale părţii, care să justifice înlăturarea mijlocului de probă, şi este limitată posibilitatea sa de a stabili situaţia de fapt prin examinarea tuturor elementelor de fapt disponibile, în acest fel afectându-se în mod esenţial principiul aflării adevărului, care guvernează procesul penal", susţin procurorii.
Procurorii sunt nemulţumiţi şi de noul regim al interceptărilor telefonice şi noul sens de folosire al acestora, conform noului Cod. Noua lege elimină competenţa procurorului de a dispune cu titlu provizoriu interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor, instituie interdicţia interceptării convorbirilor dintre avocat şi client şi restrânge situaţiile în care poate fi dispusă interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor de către judecător şi în care pot fi folosite înregistrările realizate.
"Posibilitatea de a intercepta convorbirile şi comunicaţiile în baza unei ordonanţe emise cu titlu provizoriu de către procuror în situaţii de urgenţă, şi care este în mod obligatoriu supusă autorizării instanţei în termen de 48 de ore, conform reglementării în vigoare, reprezintă un instrument esenţial pentru desfăşurarea eficientă a urmăririi penale. În condiţiile în care persoanele care săvârşesc infracţiuni utilizează în mod frecvent mijloace sofisticate pentru a împiedica tragerea lor la răspundere penală iar modurile de operare folosite sunt într-o permanentă evoluţie, singura posibilitate pentru organele de urmărire penală de a combate un fenomen infracţional este de a avea la îndemână instrumente care să îi permită o reacţie promptă, adaptată noilor provocări", scriu procurorii, care argumentează cu situaţii din practica judiciară.
Potrivit acestora, au existat "numeroase" cazuri în care informaţiile referitoare la săvârşirea unor infracţiuni grave, precum traficul de droguri sau darea de mită, apar cu puţin timp înainte de consumarea lor, astfel încât este imposibilă îndeplinirea în timp util a tuturor formalităţilor necesare pentru eliberarea autorizaţiei de interceptare a convorbirilor de către judecător.
"Într-un asemenea caz, emiterea autorizaţiei provizorii de către procuror reprezintă un element esenţial pentru probarea activităţii infracţionale, iar obţinerea confirmării ulterioare a judecătorului garantează că nu au fost încălcate drepturile persoanei", susţine Ministerul Public.
În opinia angajaţilor instituţiei, interdicţia interceptării convorbirilor dintre avocat şi client creează o inegalitate de tratament juridic între avocaţi şi persoanele care aparţin unor alte categorii sociale, aflate în situaţii identice. Argumentând, procurorii arată că secretul discuţiilor dintre avocat şi partea pe care o reprezintă sau o asistă este justificat numai în măsura în care urmăreşte garantarea principiului fundamental al dreptului la apărare, însă, în opinia anchetatorilor, nu există nicio raţiune pentru a extinde această protecţie la toate convorbirile pe care le-ar putea avea cele două persoane, inclusiv cele care ar revela participarea avocatului la pregătirea sau comiterea unei infracţiuni.
"Spre exemplu, în situaţia în care o persoană investigată, ale cărei convorbiri sunt interceptate, plănuieşte împreună cu avocatul care o asistă săvârşirea unei infracţiuni pentru a influenţa cercetările, precum coruperea unui magistrat sau influenţarea unui martor, eventuala activitate infracţională a avocatului nu poate fi dovedită, acesta beneficiind de o situaţie în mod evident mai favorabilă decât a altor persoane. Crearea unei imunităţi pentru infracţiunile pe care un avocat le-ar putea săvârşi în legătură cu cercetările efectuate într-un dosar nu poate fi justificată de protejarea nici unui principiu fundamental, astfel încât interdicţia ar trebui să vizeze strict convorbirile care se referă la apărarea persoanei reprezentate", afirmă procurorii.
Şi noile condiţii în care se poate dispune interceptarea convorbirilor telefonice de către un judecător sunt, în opinia MP, de natură a îngreuna administrarea probatoriului şi, implicit, a proba infracţiunile complexe. Totodată, noul text restrânge şi posibilitatea de a folosi convorbirile înregistrate în alte cauze, acceptată în prezent pentru dovedirea unor infracţiuni grave, fiind, în schimb, introduse condiţii suplimentare ce trebuie îndeplinite cu privire la noua cauză.
Mai mult, articolul 118 din lege elimină, în opinia procurorilor, posibilitatea de a folosi ca probă înregistrările realizate de părţi sau de alte persoane fără încălcarea legii, până acum legală.
"Prin abrogarea acestei dispoziţii părţilor le este refuzată administrarea unui mijloc de probă obţinut fără încălcarea legii, limitându-se astfel accesul lor efectiv la justiţie, care implică posibilitatea de a prezenta organului judiciar toate probele pe care le consideră utile pentru dovedirea susţinerilor. În acelaşi timp, organele judiciare nu pot avea acces la toate elementele de fapt care pot influenţa stabilirea adevărului, fiind astfel împiedicate să îşi exercite într-o modalitate efectivă atribuţiile constituţionale de înfăptuire a justiţiei şi apărare a ordinii de drept. În acest fel, de exemplu, este eliminată posibilitatea de a utiliza ca mijloace de probă imaginile înregistrate de camerele de supraveghere video din incinta unei bănci pentru a identifica autorii unui jaf armat sau înregistrările realizate de o persoană care oferă mită unui funcţionar", se mai arată în comunicat.
Procurorii critică şi faptul că, potrivit noii legi, nu mai au dreptul de a dispune măsurile preventive de până acum: obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara. Acestea "pot avea un rol important pentru a asigura cu promptitudine buna desfăşurare a procesului penal", în situaţiile în care este necesar ca învinuitul să se afle la dispoziţia organului judiciar dar, totuşi, nu se justifică arestarea acestuia.
"Măsurile preventive menţionate reprezintă o limitare relativ redusă a libertăţii persoanei şi sunt supuse în prezent controlului instanţei, astfel încât trecerea lor exclusiv în competenţa judecătorului, eliminând posibilitatea dispunerii fie şi cu titlu provizoriu de către procuror, nu este justificată de un imperativ social şi implică formalităţi suplimentare de natură a tergiversa urmărirea penală", susţin anchetatorii.
Ministerul Public se declară nemulţumit şi de introducerea jurisdicţiei recursului faţă de încheierile prin care s-a respins o cerere de revocare a arestării sau a unei alte măsuri preventive.
"Totodată, sunt introduse noi motive pentru care se poate formula recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti, prin articolele 184 şi 185. Practica organelor judiciare nu a demonstrat necesitatea unor asemenea modificări, de natură sa determine tergiversări suplimentare în soluţionarea cauzelor, în condiţiile în care tendinţele legislative moderne sunt de a asigura celeritatea procesului penal prin atribuirea unui caracter de cale extraordinară de atac recursului şi limitarea cazurilor în care poate fi exercitat", susţin procurorii.
Ultimul aspect criticat este necesitatea confirmării rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, eliminată în 2006 "în scopul întăririi independenţei procurorului"
"Reintroducerea acestei instituţii este de natură să afecteze statutul procurorului, fără nicio justificare evidentă. Totodată, au fost introduse ca elemente obligatorii ale rechizitoriului şi ale hotărârii judecătoreşti tabele în care urmează să fie menţionate în mod distinct probele administrate în favoarea şi în defavoarea inculpatului. Reglementarea este neclară şi introduce o distincţie inedită în dreptul procesual penal, în condiţiile în care probele sunt administrate exclusiv pentru aflarea adevărului, dacă sunt utile pentru soluţionarea cauzei, şi nu în favoarea sau defavoarea unei părţi. Spre exemplu, declaraţia unui martor care a asistat la un eveniment şi care a perceput atât săvârşirea infracţiunii cât şi eventuale elemente care constituie circumstanţe atenuante nu poate fi considerată ca fiind administrată în favoarea sau în defavoarea inculpatului, fiind imposibil de stabilit în care dintre cele două tabele obligatorii ar trebui încadrată", scriu procurorii.
Aceştia arată că obligativitatea includerii unor astfel de tabele "creează percepţia că activitatea judiciară se reduce la un ansamblu de operaţiuni aritmetice sau contabile prin care se va stabili de acum înainte vinovăţia unei persoane, prin punerea într-o simplă ecuaţie a numărului probelor în favoare şi în defavoare".
Răspunzând, indirect, criticilor unor ONG-uri militante pentru drepturile omului, procurorii arată că actuala legislaţie este compatibilă cu normele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, pe când normele recent adoptate de Parlament "încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi afectează sistemul de principii fundamentale pe baza căruia funcţionează procesul penal român, prin lipsirea de eficienţă a principiului aflării adevărului şi limitarea nejustificată a dreptului organelor judiciare de a aprecia asupra probelor administrate pentru justa soluţionare a cauzelor".
Poziţia MP este susţinută şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care a anunţat, printr-un comunicat de marţi, că îşi însuşeşte integral observaţiile formulate.

O parte din viitor....

„Instanţele pentru minori se limitează la strigarea dosarelor”

Din totalul infracţiunilor înregistrate în primele nouă luni ale anului 2008, 5-6% sunt comise de copii sau adolescenţi care nu au împlinit încă vârsta majoratului. Acestea sunt datele deţinute de Institutul de Prevenire a Criminalităţii. O altă statistică, făcută publică de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor (APC), arată că, la 15 iulie a.c., erau privaţi de libertate 425 de copii. Dintre aceştia, 43,2% se află în cele trei centre de recuperare existente în toată ţara, 27,7% sunt reţinuţi în penitenciarele pentru minori şi tineri, 1,4% sunt internaţi în spitale-penitenciare, în timp ce alţi 27,5% au ajuns în penitenciarele pentru adulţi, deşi standardele europene impun ca ocrotirea să se facă în instituţii speciale. Ministerul Justiţiei caută, în prezent, resurse financiare pentru constituirea unui penitenciar de minori în zona Bucureştilor.
Directorul Institutul de Prevenire a Criminalităţii, Bujor Florescu, a apreciat ieri, în conferinţă de presă, că fenomenul delincvenţei juvenile este în scădere, comparativ cu anii trecuţi. „Fenomenul delincvenţei juvenile intră în sfera inadaptării, a tulburărilor de comportament. Trebuie să reducem violenţa în şcoli, mai ales că mulţi copii au părinţii plecaţi în străinătate”, a spus Florescu, în deschiderea conferinţei naţionale „Justiţia în interesul Copilului”. La rândul său, secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), Mariela Neagu, a apreciat: „Când copiii ajung în faţa instanţei, ei sunt victime ale greşelilor unor adulţi”. Minorii ar trebui să aibă prioritate la audieri, conform principiului celerităţii invocat de Legea 272/2004, ceea ce nu prea se întâmplă în România.
Ca sistemul să meargă mai bine, este nevoie ca magistraţii şi procurorii să se specializeze în dreptul copilului, iar audierea minorilor să se facă în camere special amenajate. Conform unui studiu realizat de Consiliul Superior al Magistraturii, două treimi din curţile de apel preferă să judece minorii acuzaţi de diferite infracţiuni prin intermediul instanţelor civile sau penale – în funcţie de caz – şi nu prin intermediul unui complet specializat, instituit la cerere. Motivaţia ţine de specializarea pe care o are fiecare procuror sau magistrat. În prezent, sistemul judiciar din România nu este structurat pe secţii speciale pentru minori, în întreaga ţară funcţionând un singur Tribunal pentru Minori, unde se judecă cazurile grave, de tipul crimelor sau al violurilor – fapte ce fac obiectul unor dosare penale. Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Sergiu Andon, a apreciat că vina pentru situaţia actuală aparţine corpului legislativ. Această stare se menţine „tocmai pentru că avem instanţe pentru minori care se limitează la strigarea dosarelor”.

Sursa: Gândul

Sfânta Parascheva

Dar cea mai mare zi de prăznuire din tot anul este ziua de paisprezece octombrie, patronul Sfintei Parascheva, cînd are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ţara noastră, la care participă închinători de la sate şi oraşe, din toate colţurile ţării. În această zi are loc un adevărat pelerinaj bisericesc naţional, care durează pînă la trei zile. Încă din ajun se scot în faţa Catedralei moaştele Sfintei Parascheva şi timp de două zile şi două nopţi credincioşii stau la rînd pentru închinare.

In memoriam Ştefan Iordache

Aşa trece viaţa....

http://www.trilulilu.ro/cuoreblu50/ac529568df6edf

Poate intelegem si noi ceva.....

http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=26166

Veşti proaste

Asociaţia Procurorilor din România se declară dezamăgită de afirmaţiile premierului care a spus că veniturile magistraţilor sunt la un nivel indecent faţă de salariul mediu, arătând că salariile judecătorilor şi procurorilor sunt între 2.600 şi 4.300 de lei.
Asociaţia îşi exprimă dezamăgirea faţă de afirmaţiile premierului Călin Popescu Tăriceanu, care a spus, miercuri, că veniturile judecătorilor şi ale procurorilor se situează la un nivel indecent în raport cu salariul mediu pe economie şi cu scala de salarizare în România şi impune o corecţie obligatorie pe viitor.
"Facem precizarea că, potrivit OUG 27/2006, aprobată prin Legea 45/2007, un judecător sau procuror cu vechime de 2-3 ani are salariul de 2.628 de lei, în timp ce un procuror cu peste trei ani vechime are un salariu de 3.942 de lei, iar un judecător sau procuror de tribunal ajunge la 4.380 de lei, în timp ce personalul de specialitate IT, ca şi ofiţerii de poliţie judiciară, au un salariu minim de 4.337 de lei", potrivit Asociaţiei Procurorilor din România.
În documentul asociaţiei se precizează că magistraţii nu au dreptul să desfăşoare nicio altă activitate în afara celei didactice şi că, din 2004, magistraţii nu au mai beneficiat de nicio majorare salarială, ci li s-a recunoscut dreptul la acordarea unor sporuri, iar când nu le-au primit, aceştia au apelat la instanţe.
În ceea ce priveşte acordarea sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50 la sută din salariul de bază brut lunar pentru magistraţi şi personal auxiliar de specialitate, asupra căruia s-a pronuţat instanţa supremă, şi a indexării de la care au fost exceptaţi, "acestea nu grevează exclusiv bugetul de stat, întrucât există surse de finanţare constând în venituri din taxe şi timbrul judiciar", a mai precizat Asociaţia Procurorilor din România.
Potrivit Asociaţiei, în cea mai mare parte a ţărilor UE magistraţii au unele dintre cele mai mari salarii din sistemul bugetar.
Joi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a cerut scuze membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru aprecierile premierului Călin Popescu Tăriceanu şi a explicat atitudinea acestuia în ceea ce priveşte salarizarea magistraţilor, au declarat surse din magistratură.
Pentru acest demers, ministrul Predoiu a cerut ca şedinţa să fie secretă, jurnaliştii părăsind sala de şedinţă a CSM.
Surse din magistratură susţin că ministrul a arătat că nu se pune problema modificării salariilor magistraţilor şi că premierul şi-a mai exprimat punctul de vedere în legătură cu salarizarea acestora, în cadrul unei întrevederi cu membrii CSM din februarie anul acesta.

Sursa: Mediafax

Veşti bune

In sedinta de saptamana trecuta in cadrul Guvernului a avut loc o discutie privind rectificarea bugetara si resursele avute la dispozitie pentru suplimentarea fondurilor destinate unor domenii, a anuntat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu. Seful Executivului a precizat ca Ministerul Internelor si Reformei Administrative va primi suplimentar suma de 2.000 de miliarde de lei vechi pentru subventionarea energiei termice produsa in sistem centralizat.
Sume suplimentare vor primi, de asemenea, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru plata pensiilor majorate ale agricultorilor si pentru plata unor prestatii sociale, si Ministerul Justitiei pentru plata drepturilor salariale castigate in instanta de procurori si judecatori.
Totodata, Ministerul Agriculturii va primi in plus fonduri in suma de 6.000 de miliarde de lei vechi pentru plata unor subventii destinate producatorilor agricoli.

Aşteptăm lecţiile de canto, tubă şi orgă

Politistii comunitari din Timisoara urmeaza cursuri de balet la Colegiul National de Arta "Ion Vidu"

Dorel Cojan, directorul executiv al Politiei Comunitare Timisoara: "Am gandit acest concept pentru ca e vorba de gratia pe care agentii politiei comunitare trebuie sa si-o insuseasca. Si numai baletul le-o poate oferi. Ei trebuie sa invete din start toate miscarile de coordonare a traficului si sa fie, in acelasi timp, prezente agreabile in trafic."

Sorin Batica, fost balerin la Opera Romana din Timisoara: "Prin anii ’80, cand in Militie au fost angajate primele femei la Rutiera, s-a apelat la balerini, pentru a le invata gratia. Lectiile de balet sunt benefice: agentii rutieri n-au de unde sti miscarea gratioasa; decat sa apara cu miscari robotizate in interesectii, mai bine sa ia lectii de la noi."

Agent Ciprian Lascu: "Cand eram elev am mers cu clasa la spectacole de balet. Niciodata nu mi-am imaginat ca voi lua ore de la un balerin. Sunt foarte incantat ca pot invata. Avem nevoie de aceste lectii pentru ca e un domeniu nou si speram ca vom invata cat mai repede miscarile de dirijare a traficului. Iar cu ajutorul profesorului de balet vom avea si eleganta."

Crezul luptătorului oniric

Nu am visuri, sunt născut în întuneric
Nu am probleme, problemele mele le privesc ca fiind personale şi nu le transmit nimănui
Nu am dorinţe trupeşti, trăiesc în mod creator energiile vieţii aşa cum acestea se nasc în mine
Nu am o iubire, îmi exprim grija şi pasiunea in tot ceea ce fac
Nu am inocenţă, iau lucrurile deschis, aşa cum sunt
Nu am nici o vină, nu am trădat pe nimeni înşelându-i speranţele
Nu urăsc, oricine, oriunde şi oricând se poate dezice de mine
Nu cunosc mânia, sunt încontinuu rănit de asperităţile vieţii
Nu cunosc pacea, inima îmi este complet goală pentru a permite întregii vieţi să pătrundă în interior
Nu am un centru, centrul nu se află acolo unde eu îl pot amplasa
Nu am Eu, Eul care sunt eu se regăseşte în toate opţiunile mele
Nu am viaţă, ceea ce primesc nu este ceea ce doresc
Nu am moarte, nu există nici un loc pe care să îl pot numi casă

Dr. Strephon Kaplan Williams

Din nou China, din nou o păcăleală. De ce nu mă mir ?

Fetita chineza, Lin Miaoke, de 9 ani, care a impresionat cantand "Oda patriei" in timpul aceleiasi ceremonii a facut de fapt playbeck pe o alta voce. Explicatia organizatorilor ne-a lasat cu gura cascata: in numele interesului national, copilul care urma sa apara in scena trebuia sa fie fara "defect in imagine".

La mintea chineză, Andreea Bocelii nu ar trebui să cânte că e orb. Apropo...ştiţi cât de urâţel era Beethoven ?

Despre cele ce s-au întâmplat şi se întâmplă

Am asteptat deschiderea jocurilor olimpice. Pentru mine o dezamagire. Grandios dar lipsit de suflet. Sute de chinezi intr-o demonstraţie de forta, o masa care a transmis lumii un lucru clar:
suntem multi si organizati...şi nu avem încă paşapoarte.
Si totul acompaniat de Marsul voluntarilor, imnul national.

Pe de altă parte, potrivit presei britanice, care citează experţi MI-6, anumite imagini TV din timpul festivităţii de deschidere a JO de la Beijing au fost trucate pe ordinatoare de ultimă generaţie.

Bella Karoly zicea zilele trecute că gimnastele din China au actele de identitate false, că fetele n-ar avea mai mult de 10-11 ani.

Zvonuri, conspiraţii ? O să vedem...

Sa radem pentru ultima oara cu George Carlin

Am fost in concediu si am aflat abia azi. A murit un geniu al comediei...George Carlin.
Pentru cunoscatori....http://www.youtube.com/watch?v=eyWsFfd9pqE&feature=related

Si cei care au interceptat convorbirile ?

Justitia din Arabia Saudita nu iarta. Pentru ca a facut sex la telefon, un barbat a primit drept pedepsa 600 de lovituri de bici. In schimb, judecatorii au fost mai "milosi" cu iubita sa. Acesta a primit "doar" 350 de lovituri.

Restituirea dosarului la procuror pentru refacerea actului de sesizare este atacabila cu recurs

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 570 din data de 29 iulie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. XXVII (28) din 16 aprilie 2007.

Curtea retine ca desi art. 300 si art. 385 indice 1 din Codul de Procedura Penala nu prevad nimic in acest sens, in continutul art. 332 din Codul de Procedura Penala sunt prevazute cazurile de restituire pentru refacerea urmaririi penale.
Desesizarea este una dintre aceste cazuri iar conform opiniei Curtii restituirea dosarului organului care a intocmit actul de sesizare in vederea refacerii acestuia este asimilata desesizarii.
Ca urmare a sensului vadit de "desesizare" pe care il are solutia de restituire a dosarului, in vederea refacerii actului de desesizare, se impune ca art. 332 trebuie interpretat corelativ cu art. 300. Interesul ocrotit de legiuitor prin prevederea expresa a dreptului la recurs potrivit art. 332 alin. 4 trebuie sa isi gaseasca o protectie similara si in situatia reglementata de art.300 alin.2. In consecinta, recursul in interesul legii a fost admis.

În China a apărut un porc-maimuţă

Locul pe unde a trecut....

În România specia asta a trecut de prima generaţie, înfloreşte şi populează cu spor localităţile patriei. Priviţi atent pe stradă şi o să descoperiţi câteva exemplare....

Situatii identice, solutii diferite

În urma discuţiilor purtate la nivelul conducerii parchetului unde îmi desfăşor activitatea, am fost informat că nu se va proceda la evaluarea activităţii mele profesionale.
La data de 28 mai 2008, am solicitat să mi se comunice în scris motivele acestui refuz, cerere înregistrată cu nr. 998/VI-1/2008, dar rămasă fără răspuns.
La data de 29 mai 2008 însă, conducerea parchetului a solicitat, prin adresa 998/VI-1/2008, un punct de vedere Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare „CSM”).

Acte normative aplicabile

La data de 29 noiembrie 2007 este publicat în Monitorul Oficial al României nr. 814, Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor (hotărârea Plenului CSM nr. 676, în continuare „Regulamentul”), ulterior modificat prin hotărârea nr. 79 din 24 ianuarie 2008.
Regulamentul arată în art. 29 alin. 1 că „ prima evaluare a magistraţilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie a anului următor ”, reluând prevederile art. 39 din legea 303/2004, cu adăugarea despre care vom face vorbire mai jos.
Prin hotărârea Plenului CSM nr. 78 din 24 ianuarie 2008 (publicată la 3 martie 2008), s-a hotărât că „prima evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor desfăşurată potrivit dispoziţiilor Regulamentului …676/2007, se va desfăşura începând cu 1 martie 2008. ”
Aceeaşi dispoziţie este reluată şi în hotărârea nr. 190 din 6 martie 2008 a Plenului CSM (publicată la 24 martie 2008), hotărâre prin care sunt atestaţi membrii comisiilor de evaluare ca evaluatori (a se vedea Anexa B 6 punctul 3 – comisia de la nivelul acestui parchet ).
La data de 10 aprilie 2008, Plenul CSM emite hotărârea nr. 345 (publicată la 21 aprilie 2008), care pornind de la un caz particular, vine cu o precizare ce nu făcea obiectul cererii nr. 1/7718/1154/5 martie 2008 şi adaugă că „ nu este posibilă efectuarea în cursul anului 2008 a primei evaluări pentru magistraţii care nu au împlinit 2 ani de la numirea în funcţie la momentul declanşării actualei proceduri de evaluare”

În întâmpinarea măsurilor luate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi a hotărârilor CSM, doresc să fac următoarele precizări:

1. Prevederile art. 29 alin. 1 din Regulament, constituie o adăugare la lege, ceea ce nu e posibil în sistemul respectării principiului ierarhiei actelor normative.
Cu alte cuvinte legea 303/2004 nu specifică nici o perioadă pentru desfăşurarea procesului de evaluare, ci arată clar că aceasta se face la 2 ani de la numirea în funcţie.
Chiar dacă am admite regula „lunii februarie a anului următor”, în cazul meu următoarea evaluare s-ar face în anul 2009, adică atunci când aş împlini 3 ani de la numire, astfel încât termenul prevăzut de art. 39 alin. 2 din legea 303/2004 ar fi inaplicabil ceea ce ar constitui o flagrantă încălcare a drepturilor mele;

2. Cu privire la „momentul declanşării procedurii de evaluare”, consider că acesta nu are un temei legal. Pentru continuarea raţionamentului juridic, putem admite că acesta este cel arătat în hotărârea Plenului CSM nr. 78 din 24 ianuarie 2008 şi anume 1 martie 2008 (deci nu luna februarie). În continuare, observăm că prin hotărârea nr. 345 din 10 aprilie 2008, CSM arată că „termenul de 2 ani … se calculează de la data numirii în funcţia de judecător sau procuror, prin decret al preşedintelui României ”(ceea ce arată şi legea 303/2004)
În ceea mă priveşte, decretul de numire este datat 2 martie 2006, iar hotărârea Plenului CSM nr. 78 din 24 ianuarie 2008, care stabileşte „momentul declanşării procedurii de evaluare” este publicată la 3 martie 2008, zi din care îmi este opozabilă şi în care împlinisem 2 ani de la numire;

3. Un alt argument în susţinerea celui arătat la punctul anterior, îl constituie data la care au fost atestaţi evaluatorii prin hotărârea nr. 190 din 6 martie 2008 a Plenului CSM (publicată la 24 martie 2008), în sensul că aceasta este ulterioară atât împlinirii celor 2 ani cât şi „momentului declanşării procedurii de evaluare”

4.Nu în ultimul rând, menţionez că din discuţiile avute cu alţi colegi numiţi prin decret de către preşedintele României la 2 martie 2008, a reieşit că aceştia sunt evaluaţi profesional (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea).

Recursuri in interesul legii-penal

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 537 din data de 16 iulie 2008 au fost publicate o serie de recursuri in interesul legii cu privire la mai multe aspecte de Drept Penal.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectiile Unite, prin Decizia nr. LXIV (64) din 15 octombrie 2007 a admis recursul in interesul legii referitor la aplicabilitatea dispozitiilor art. 171 alin. 3 din Codul de Procedura Penala care prevede ca "in cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea in cauza pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii de 5 ani sau mai mare" in cauzele care au ca obiect plangerile formulate in conditiile art. 278 indice 1 din acelasi cod, acest articol facand referire la actele procurorului de netrimitere in judecata si de posibilitatea de a formula plangere impotriva acestor acte.
Desi s-a constatat ca instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, a fost apreciata ca fiind corecta practica instantelor care considera ca nu este obligatorie asistenta juridica pentru petenti sau intimati, aceasta obligativitate existand doar in cursul judecatii. Asistenta juridica este obligatorie numai in cazul in care persoana vizata are calitatea de invinuit sau inculpat, or in cazul plangerilor formulate in temeiul art. 278 indice 1 intimatii nu au o asemenea calitate, o atare plangere nu atrage judecata propriu-zisa a cauzei.

Un alt aspect analizat de Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost durata maxima a arestarii preventive ce poate fi dispusa in cazul reluarii urmaririi penale dupa restituirea cauzei la procuror. Si in aceasta situatie instantele nu au o practica unitara, unele prelungind durata arestarii preventive si peste maximul prevazut de lege de 180 de zile.
In Decizia nr. LXV (65) din 15 octombrie 2007 s-a motivat ca restituirea cauzei la procuror nu constituie o cauza de intrerupere si reluare a termenului de 180 de zile. Normele de drept intern sunt conforme cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului sub acest aspect si ca urmare chiar daca reluarea urmaririi penale are caracter de exceptie aceasta nu inseamna ca ar reprezenta o faza procesuala autonoma, ci constituie doar o etapa specifica in cadrul fazei de urmarire penala.

Curtea s-a mai pronuntat si in ceea ce priveste intelesul sintagmei "vatamarea integritatii corporale ori sanatatii uneia sau mai multor persoane" continuta in dispozitiile OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Din diversitatea de solutii care reiese din practica instantelor, Curtea prin Decizia nr. LXVI (66) din 15 octombrie 2007 s-a oprit la solutia conform careia aceasta sintagma se refera la vatamarile care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale cu o durata mai mare de 10 zile precum si la celelalte urmari prevazute in art. 182 alin. 2 din Codul Penal. S-a avut in vedere bineinteles Codul Penal, care este legea generala in materie si care reglemeanteaza intelesul aceste sintagme.

Ultima Decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie publicata in Monitorul Oficial nr. 537 din 16 iulie 2008 admite recursul in interesul legii referitor la stabilirea momentului indeplinirii cumulative a tuturor conditiilor prevazute de lege pentru admiterea cererii de liberare conditionata. Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca cererile de liberare conditionata pot fi examinate numai in raport cu situatia existenta in momentul introducerii cererii pe cand altele si-au exprimat optiunea in sensul ca cererile de liberare conditionata pot fi examinate cu privire la indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor in momentul judecarii acesteia de catre instanta de fond.
A doua practica a fost agreata de Curte in Decizia nr. LXVII (67) din 15 octombrie 2007, ea considerand ca in masura in care condamnatul indeplineste conditiile cerute de lege, in cursul judecarii pe fond a cererii sale, va trebui sa fie considerat ca are vocatie la liberare conditionata, cererea sa neputand fi respinsa ca prematur introdusa.

Legi de oameni facute....

Nu oricine schimba un bec in Australia.

In Anglia nu ai voie sa mori in parlament.

In Liban poti sa faci sex cu un animal...dar sa fie femela.

Sa nu mesteci guma in Singapore ! E ilegal...


Voi reveni cu amanunte......

Raportul privind concentrarea si pluralismul mijloacelor de informare in masa in Uniunea Europeana

Raportul analizeaza posibilele efecte negative ale mass-media asupra pluralismului si diversitatii culturale. Raportul spune ca mijloacele de informare in masa raman un instrument ideologic si politic cu o influenta considerabila, care nu ar trebui sa fie luate in considerare in termeni strict economici.

Concentrarea fara restrictii a proprietatii ar putea pune in pericol pluralismul si diversitatea culturala, care nu mai pot fi garantate in mod automat de concurenta pietei libere. Un alt risc ar fi lipsa de garantii sociale si legale pentru ziaristi si editori, care de multe ori sunt platiti foarte prost.Blogurile reprezinta un mijloc de exprimare folosit din ce in ce mai mult de profesionistii din mijloacele de informare in masa, precum si de persoane private, iar statutul autorilor si editorilor, inclusiv cel juridic, nu este nici stabilit, nici indicat in mod clar cititorilor acestora, se mai arata in raportul Mikko.

Acest lucru cauzeaza incertitudini referitor la impartialitate, fiabilitate, protejarea surselor, aplicabilitatea codurilor de etica si stabilirea responsabilitatii in caz de litigiu. De aceea raportul cere etichetarea acestei forme de expresie si clarificarea statutului autorilor.

Autoritatile au oficiat prima casatorie intre persoane de acelasi sex

Autoritatile din California au oficiat, luni seara, pentru prima oara in istoria statului american, casatorii intre persoane de acelasi sex.

Zeci de cupluri au stat la coada ca sa spun "da" in fata judecatorului de pace. Ceremoniile au avut loc la putin timp dupa intrarea in vigoare a deciziei Curtii Supreme de Justitiei care a hotarat acum cateva saptamani ca interdictia acestor casatorii este neconstitutionala.

Primele care au primit certificatele de casatorie au fost doua cupluri de femei care militeaza de mai multi ani pentru legalizarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex.

News Report

Decizia ICCJ privind sporul de 50 %

In Monitorul Oficial, partea I, nr. 444 din 13 iunie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 21 din 10 martie 2008.

Prin decizia mentionata, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata.

Astfel, s-a constatat ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, si dupa intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996.


ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE- SECŢIILE UNITE -

DECIZIA Nr. 21din 10 martie 2008

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 13/06/2008

Dosar nr. 5/2008
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, în raport cu prevederile art. I pct. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 91 de judecători din totalul de 114 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, reglementat pentru magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, nu mai poate să fie pretins şi nici acordat deoarece a încetat să existe după data de 1 octombrie 2000, când a intrat în vigoare abrogarea expresă a acestui articol de lege, dispusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

SECŢIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
În practica instanţelor judecătoreşti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, în raport cu prevederile de abrogare a acestor dispoziţii prin art. I pct. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor.
Astfel, unele instanţe de judecată au respins cererile formulate de magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate, prin care au solicitat să li se acorde sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, motivând că prin dispoziţiile art. I pct. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 au fost abrogate expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996, care reglementau acest drept.
S-a relevat, în sprijinul acestui punct de vedere, că dispoziţiile din Legea nr. 50/1996 referitoare la acordarea anumitor sporuri la drepturile salariale nu au caracter de lege organică, ele putând fi modificate, anulate sau suspendate prin legi ordinare şi, implicit, pe calea ordonanţelor simple adoptate de Guvern, în baza unei legi speciale de abilitare, cum este Legea nr. 125/2000, prin care Guvernului României i s-a dat împuternicire să modifice şi să completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.
Alte instanţe, dimpotrivă, s-au pronunţat în sensul admiterii unor asemenea acţiuni, formulate de magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate, dispunând plata drepturilor salariale solicitate, care reprezintă spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% raportat la salariul de bază brut lunar.
În motivarea acestui punct de vedere s-au invocat dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, care prevăd că, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
S-a învederat că aceste dispoziţii, făcând parte dintr-o lege organică, îşi produc în continuare efectul, deoarece nu putea fi abrogate prin art. I pct. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, câtă vreme pe calea unei ordonanţe simple a Guvernului, act normativ de rang inferior unei legi, nu poate fi infirmată o prevedere reglementată într-o lege organică adoptată de Parlamentul României. S-a subliniat, în acest sens, că abrogarea legii menţionate printr-o ordonanţă simplă a Guvernului, contravenind normelor constituţionale şi Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu poate să îşi producă efectele.
În fine, s-a considerat că neaplicabilitatea menţionatei dispoziţii de abrogare este impusă şi de prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale întrucât o atare măsură, adoptată prin ordonanţă, nu este proporţională cu situaţia care a determinat reglementarea dreptului vizat, ea aducând atingere însăşi existenţei acelui drept, fără ca aceasta să fie justificată de o cauză de utilitate publică.
S-a învederat totodată că un astfel de drept nu poate fi înlăturat şi pentru că menţinerea lui este impusă de condiţiile concrete în care magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară activitatea, caracterizate prin risc şi suprasolicitare neuropsihică ce se accentuează continuu.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 şi prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată şi completată, a fost efectiv plătit magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate, fiind evidenţiat ca atare în carnetele de muncă.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus că art. 47 se abrogă. Această ordonanţă a Guvernului a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 9 iulie 2001.
Cum este firesc, activitatea de legiferare intră în atribuţiile exclusive ale Parlamentului României, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituţie, adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
Este adevărat că, în temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atribuţia adoptării de acte normative Guvernului României, care emite ordonanţe, în temeiul acelei legi speciale, însă numai în limitele şi în condiţiile prevăzute în acea lege [art. 108 alin. (3) din Constituţie]. Dar asemenea ordonanţe nu pot fi emise decât pentru domeniul de reglementare al legilor ordinare, iar nu şi al legilor organice.
Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 a fost emisă, aşa cum rezultă din preambul, în baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice şi să completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată.
La rândul ei, Legea nr. 24/2000, în vigoare la data emiterii Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 şi 62, precizează că modificarea unui astfel de act constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia şi redarea lor într-o nouă formulare, iar completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziţii noi, cuprinzând soluţii legislative şi ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente, şi, în fine, că abrogarea se referă la prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de acelaşi nivel sau de nivel superior, care trebuie să îşi înceteze aplicabilitatea.
Reiese deci că modificarea, completarea sau abrogarea totală sau parţială a unui act normativ reprezintă instituţii juridice diferite, cu efecte distincte.
Or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice şi să completeze, iar nu să şi abroge Legea nr. 50/1996, nici total şi nici parţial.
Mai este de reţinut că la momentul emiterii Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000 era în vigoare şi Legea nr. 56/1996 care reglementa salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal.
În acest sens, în Legea nr. 56/1996, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 55/1997, aprobată la rândul ei prin Legea nr. 126/2000, se prevedea la art. 231 că pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică judecătorii şi magistraţii-asistenţi beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar.
Cu toate că Guvernul României nu a fost abilitat prin Legea nr. 125/2000 să modifice sau să completeze Legea nr. 56/1996, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 55/1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 126/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 18 iulie 2000, totuşi, prin art. IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 s-au abrogat dispoziţiile art. 231 din Legea nr. 56/1996.
În acest fel, prin emiterea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000 au fost depăşite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituţia României.
Tot în acest sens este de observat că Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 142/1997, lege organică în vigoare la data emiterii Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000, prevedea în art. 81: magistraţii beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, de suporturi pentru vechime în muncă, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ.
Sub acest aspect, norma de nivel inferior, în speţă art. I pct. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, lege ordinară, prin care a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996 şi art. IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 prin care a fost abrogat art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată şi completată, contravine art. 81 din Legea nr. 92/1992, modificată şi completată, lege organică.
Neconstituţionalitatea abrogării dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, şi ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată şi completată, prin art. 1 pct. 42, respectiv prin art. IX alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 - norme abrogate în prezent -, poate fi invocată numai pe calea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti.
Curtea Constituţională are însă în competenţă numai controlul de constituţionalitate al dispoziţiilor din legile şi ordonanţele în vigoare, iar verificarea constituţionalităţii şi soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect norme abrogate în prezent revin, prin interpretarea per a contrario a art. 147 alin. (1), cu referire la art. 126 alin. (1) din Constituţie, instanţelor judecătoreşti.
Or, art. I pct. 42 şi art. IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, adoptate cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare, sunt din acest motiv neconstituţionale, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, şi îşi încetează efectele.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţele judecătoreşti pot să se pronunţe asupra regularităţii actului de abrogare şi a aplicabilităţii în continuare a normei abrogate în condiţiile precizate mai sus, în virtutea principiului plenitudinii de jurisdicţie în recursul cu a cărui soluţionare a fost corect învestită.
De aceea, inaplicabilitatea normelor de abrogare conţinute în art. I pct. 42 şi în art. IX alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanţele de judecată să considere rămase în vigoare dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parţială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, şi, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată şi completată, să se producă şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000.
Sub acest aspect, în raport de cele reţinute, rezultă fără echivoc faptul că au supravieţuit dispoziţiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs şi produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispoziţiile respective nu şi-au încetat aplicabilitatea, deoarece, aşa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 au fost depăşite limitele şi condiţiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Constituţia României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanţei [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 a Constituţiei României].
Efectul imediat al supravieţuirii normei în discuţie rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 şi ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin şi în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
De altfel, aşa cum rezultă chiar din motivarea prezentului recurs în interesul legii, în prezent, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, unui număr însemnat de persoane - magistraţi şi personal auxiliar de specialitate - le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Or, în ipoteza adoptării unei soluţii contrare, în sensul prezentului recurs în interesul legii, care, potrivit dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă, ar produce efecte numai pentru viitor, s-ar ajunge la crearea unei situaţii de discriminare în cadrul aceloraşi categorii socioprofesionale, respectiv ale persoanelor care se încadrează în ipoteza dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 şi ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, în condiţiile în care sporul în discuţie a fost acordat de legiuitor, la momentul respectiv, în considerarea specificului profesiei, cu atât mai mult cu cât nu au intervenit modificări pozitive în ceea ce priveşte condiţiile şi specificul activităţii desfăşurate.
Cât priveşte noţiunea de "discriminare", avem în vedere practica în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a reţinut în mod constant că există discriminare atât timp cât diferenţa de tratament aplicat unor subiecte de drept aflate în situaţii analoage nu are o justificare legitimă, obiectivă şi rezonabilă (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Decizia din 26 septembrie 2002, Duchez contra Franţei, Decizia din 6 decembrie 2007, Beian contra României, § 59).
A accepta teza propusă de procurorul general prin recursul în interesul legii, în sensul neacordării acestui spor, în mod inevitabil ar duce la situaţia în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistraţi şi personal auxiliar de specialitate care beneficiază de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi, pe de altă parte, magistraţi şi personal auxiliar de specialitate cărora, deşi desfăşoară aceeaşi activitate şi în aceleaşi condiţii, nu li s-ar recunoaşte acest drept.
Or, este evident că interpretarea diferenţiată a normelor incidente cu privire la aceleaşi categorii socioprofesionale, cu atât mai mult cu cât nu se constată existenţa unei justificări legitime, obiective şi rezonabile, ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicată, ale Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului.

În consecinţă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se constata că dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 trebuie interpretate şi aplicate în sensul că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizaţia brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

D E C I D:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizaţia brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 martie 2008.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,Victoria Maftei

Niciodată nu e prea târziu

Guvernul a aprobat Ordonanta de urgenta privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei.Actul normativ a fost elaborat avand in vedere:

1. solutionarea dificultatilor intampinate pana in prezent in ceea ce priveste executarea hotararilor judecatoresti avand ca obiect drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sistemul justitiei;


2. necesitatea asigurarii unui cadru unitar privind administrarea fondurilor in domeniul justitiei;


3. imperativul identificarii de noi resurse financiare in vederea imbunatatirii capacitatii administrative a instantelor si parchetelor.

Actul normativ creeaza premisele stabilirii unei proceduri care sa permita esalonarea, pe o perioada de 18 luni, a platilor rezultate din titlurile executorii emise pana la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta. Ordonatorii principali de credite din sistemul justitiei si ministrul economiei si finantelor sunt abilitati sa stabileasca aceasta procedura, prin ordin comun, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta.



Pentru crearea unei practici unitare in domeniu, competenta de solutionare in prima instanta a cererilor in materie salariala formulate de personalul din sistemul justitiei va apartine curtilor de apel, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de acestea fiind solutionate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceste prevederi se aplica si in cazul proceselor aflate in curs de judecata.



Ordonanta stabileste, de asemenea, si unele surse financiare suplimentare pentru imbunatatirea capacitatii administrative a instantelor si parchetelor, precum si pentru asigurarea in cele mai bune conditii a pregatirii profesionale continue a personalului din sistemul justitiei: taxele judiciare si de timbru, precum si impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti.



O parte importanta din aceste sume (50%) va fi folosita, totodata, pentru dezvoltarea sistemului de ajutor public judiciar (reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008), precum si pentru acordarea in conditii financiare optime a asistentei juridice in cauzele penale. Pe langa aceasta destinatie, sumele provenind din incasarea taxelor de timbru, precum si impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti vor fi utilizate de Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru cheltuieli de investitii si cheltuieli curente, precum si pentru asigurarea in cele mai bune conditii, prin intermediul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, a pregatirii profesionale a personalului din sistemul justitiei.

Amânarea amânării....

Desi trebuia sa intre in vigoare de la 1 septembrie 2008, Guvernul a decis amanarea cu un an, pana la 1 septembrie 2009, a termenului de intrare in vigoare a noului Cod Penal (din 2004 - Legea 301), precum si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.


PS Oare o fi aşa greu ?

Se întâmplă şi la ei

These are from a book called Disorder in the American Courts, and are things people actually said in court, word for word, taken down and now published by court reporters who had the torment of staying calm while these exchanges were actually taking place.

ATTORNEY: Are you sexually active?
WITNESS: No, I just lie there.

ATTORNEY: Now doctor, isn’t it true that when a person dies in his sleep, he doesn’t know about it until the next morning?
WITNESS: Did you actually pass the bar exam?

ATTORNEY: The youngest son, the twenty-one-year-old, how old is he?
WITNESS: Uh, he’s twenty-one.

ATTORNEY: Were you present when your picture was taken?
WITNESS: Are you shitt’in me?

ATTORNEY: She had three children, right?
WITNESS: Yes.
ATTORNEY: How many were boys?
WITNESS: None.
ATTORNEY: Were there any girls?
WITNESS: Are you kidding? Your Honor, I think I need a different attorney. Can I get a new attorney?

ATTORNEY: How was your first marriage terminated?
WITNESS: By death.
ATTORNEY: And by whose death was it terminated?
WITNESS: Now, whose death do you suppose terminated it?

ATTORNEY: Can you describe the individual?
WITNESS: He was about medium height and had a beard.
ATTORNEY: Was this a male or a female?
WITNESS: Guess.

ATTORNEY: Is your appearance here this morning pursuant to a deposition notice which I sent to your attorney?
WITNESS: No, this is how I dress when I go to work.

ATTORNEY: Doctor, how many of your autopsies have you performed on dead people?WITNESS: All my autopsies are performed on dead people. Would you like to rephrase that?

ATTORNEY: ALL your responses MUST be oral, OK? What school did you go to?
WITNESS: Oral.

ATTORNEY: Do you recall the time that you examined the body?
WITNESS: The autopsy started around 8:30 p.m.
ATTORNEY: And Mr. Denton was dead at the time?
WITNESS: No, he was sitting on the table, wondering why I was doing an autopsy on him!

ATTORNEY: Are you qualified to give a urine sample?
WITNESS: Huh….are you qualified to ask that question?

Si la sfarsit… cea mai buna!

ATTORNEY: Doctor, before you performed the autopsy, did you check for a pulse?
WITNESS: No.
ATTORNEY: Did you check for blood pressure?
WITNESS: No.
ATTORNEY: Did you check for breathing?
WITNESS: No.
ATTORNEY: So, then it is possible that the patient was alive when you began the autopsy?WITNESS: No.
ATTORNEY: How can you be so sure, Doctor?
WITNESS: Because his brain was sitting on my desk in a jar.
ATTORNEY: I see, but could the patient have still been alive, nevertheless?
WITNESS: Yes, it is possible that he could have been alive and practicing law.

MAGISTRATURA DEMOCRATICA SUL CD. PACCHETTO SICUREZZA sau viitorul e asigurat....

Il composito pacchetto sicurezza (che contiene in sè previsioni di Immediata attuazione che saranno varate con decreto legge e proposte rimesse alnormale iter parlamentare) riunisce in sè misure opportune, dirette a rendere più incisive le sanzioni per condotte pericolose, asociali o lesive deiguidatori di automezzi ed ad accelerare alcuni tipi di processi, e misure criticabili destinate a divenire fonte di ingiustificate disuguaglianze e di drammi sociali ed a produrre effetti indesiderati e nocivi.

Illustri giuristi (Onida, Rodotà) ci avvertono ad esempio del grave strappo costituzionale contenuto nelle proposte governative in materia di lotta all'immigrazione clandestina, in particolare quella contenuta nel disegno di legge, all'articolo 9, che introduce il reato di "ingresso illegale nelterritorio dello Stato" e quella invece inserita nel decreto legge - epertanto di imminente efficacia - che concerne la previsione di una specifica circostanza aggravante, destinata ad operare qualora il fatto sia commesso "da soggetto che si trovi illegalmente nel territorio nazionale".

Sono proposte che vanno apertamente ad infrangere il principio di eguaglianza, e pongono in essere evidenti discriminazioni in ragione dell'origine nazionale e della "condizione" personale del singolo.Vanno a criminalizzare condotte che in sè non ledono diritti primari, e in definitiva la condizione soggettiva della persona, che anzi viene individuata come una ragione per una risposta punitiva più severa e rigorosa rispetto a quella che sarebbe stata nei confronti del cittadino italiano o dello straniero legittimamente presente sul territorio nazionale (comportando in concreto una disparità di trattamento in caso, ad esempio, di reato in concorso).Eppure, già la Corte Costituzionale aveva avvertito il legislatore dell'incompatibilità con i valori constituzionali di misure che prescindano da una accertata o presunta pericolosità dei soggetti responsabili",introducendo sanzioni penali "tali da rendere problematica la verifica dicompatibilità con i principi di eguaglianza e proporzionalià" (sent.22/07).

L'adozione di tali misure, dobbiamo rimarcarlo, non creerà più sicurezza, ma solo più illegalità, oltre che più diseguaglianza; non fermerà i flussi di immigrazione clandestina, perchè non si mette a confronto la propria sopravvivenza con la minaccia dell'applicazione di un'aggravante, ma alimenterà l'equazione diffusa per cui straniero vuol dire pericolo; non genererà maggior ordine nelle città, ma finirà per scacciare dalle abitazioni regolari gli stranieri senza permesso (a questo mira la confisca nei confronti di chi cede loro a titolo oneroso un immobile) relegandoli fatalmente nei campi abusivi; favorirà lo sfruttamento del lavoro nero, mentre al Paese, ed al suo sistema previdenziale, servono più regolarità e maggior contribuzione per sostenere il peso finanziario delle pensioni.

Il processo penale è strumento costoso e sofisticato, a cui un legislatoreoculato dovrebbe saper far ricorso in termini bilanciati e ponderati, valutando sempre che la sua ineffettività comporta una ricaduta ulteriore, anche in termini di sfiducia nella possibilità delle istituzioni di dare al cittadino la sicurezza a cui legittimamente ambisce.Di queste elementari considerazioni non ci si vuole fare carico, rischiando di alimentare pulsioni pericolose e spinte xenofobe, che hanno già le loro ricadute sull'ordine pubblico e sulla convivenza civile di questo paese: ed i roghi dei campi nomadi a Napoli ne sono un primo, drammatico esempio.Il compito della giurisdizione diviene di questi tempi ancora più difficile,ma ineludibile: primo fra tutti, quello di mantenere vivi i principi dellaCostituzione e delle Carte sovranazionali, attraverso l'attivazione deicanali di controllo di legittimità.

Torino, 22.5.2008

La segretaria nazionale
Rita Sanlorenzo

Drepturi recunoscute

Pozitia Ministerului Justitiei in problema drepturilor de natura salariala recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile:

1. Ministerul Justitiei considera ca asigurarea unei salarizari adecvate importantei sociale a activitatii magistratilor si a altor categorii de personal din sistemul justitiei este o conditie pentru independenta reala a magistratilor si eficienta sistemului judiciar. Salarizarea adecvata trebuie sa atraga o performanta corespunzatoare a intregului sistem judiciar si trebuie evaluata in raport de contributia acestuia la bunul mers al societatii.

2. Dupa anul 2000, cand a fost introdus un nou mecanism de calcul al remuneratiei magistratilor si a altor categorii de personal din sistemul justitiei, s-a intervenit asupra acestuia sectorial prin acte normative succesive.

3. Instantele au fost sesizate cu mai multe tipuri de cereri pentru recunoasterea unor drepturi salariale in care au fost invocate printre altele: prima de concediu, sporul “anticoruptie”, sporul pentru vechime in munca, coeficienti de multiplicare diferiti pentru procurorii DNA si DIICOT, coeficienti de multiplicare pentru grefieri, sporul de “specializare”, plata cresterilor salariale acordate in anul 2007 personalului din sistemul bugetar, diferente salariale intre functionarii publici din cadrul instantelor, sporul de periculozitate, sporul de confidentialitate de pana la 15% sau 30%, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, tichetele de masa, sporul de fidelitate, stimulente.

4. Cererile au fost solutionate, in marea lor majoritate, cu hotarari judecatoresti favorabile reclamantilor judecatori, procurori, personal asimilat acestora, asistenti judiciari, personal auxiliar, functionari publici din sistemul justitiei.

5. Ministerul Justitiei respecta si va respecta intotdeauna hotararile judecatoresti definitive si irevocabile si considera ca drepturile creditorilor recunoscute prin astfel de hotarari trebuie satisfacute intocmai. In acelasi timp, Ministerul Justitiei reitereaza faptul ca disciplina bugetara stabilita prin lege trebuie la randul ei unanim respectata.

6. In acest context, Ministerul Justitiei semnaleaza faptul ca amplificarea numarului hotararilor judecatoresti care constata si recunosc drepturi salariale, precum si a cuantumului total al valorii acestora, este un fenomen care a fost initiat in urma cu mai multi ani si care, nerezolvat la timp, a ajuns in prezent sa puna probleme privind executia bugetara.

7. Pentru motivele expuse mai sus, Ministerul Justitiei a trecut la elaborarea unui set de masuri cuprinse in doua acte normative, unul privind masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei si altul privind salarizarea in sistemul justitiei.

8. Primul act normativ va cuprinde in principiu esalonarea platii drepturilor salariale acordate prin titluri executorii emise anterior adoptarii acestuia, astfel incat satisfacerea acestor drepturi sa poata fi tehnic integrata in executia bugetului de stat. Gravitatea situatiei create si impactul financiar al acesteia asupra bugetului de stat reclama cu necesitate adoptarea de urgenta a acestei solutii.

9. Cel de-al doilea act normativ, privind salarizarea in sistemul justitiei, a fost elaborat intr-o prima forma de catre un Grup de Lucru compus dintr-un secretar de stat la Ministerul Justitiei, doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanti ai Ministerului Public, alti experti ai Ministerului Justitiei. Aceasta prima forma urmeaza sa fie in continuare evaluata la nivelul expertilor Ministerului Justitiei si al Grupului de Lucru, pentru eventuale ajustari, dupa care urmeaza sa fie afisata pe site-ul ministerului si transmisa catre Ministerul Economiei si Finantelor. Importanta acestui demers impune un calendar adecvat pentru analizarea, dezbaterea si finalizarea proiectului. Acest calendar poate fi anticipat dupa momentul afisarii acestuia pe site-ul Ministerului Justitiei.

10. Ministerul Justitiei isi reafirma deschiderea pentru dialogul interinstitutional in rezolvarea problemelor din justitie, precum si intelegerea pentru nevoia asigurarii unei salarizari adecvate a magistratilor si a altor categorii de personal din sistemul justitiei, simultan cu optiunea ferma pentru respectarea disciplinei bugetare, a actelor normative incidente si a hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile.

Ministrul Justitiei

Catalin Predoiu

Romania and Bulgaria must act now to end the corruption at its heart

Romania trebuie sa dovedeasca, luna viitoare, Comisiei Europene ca face unele progrese in combaterea coruptiei, fenomen care a persistat in politica si viata publica a tarii, noteaza cotidianul britanic "The Times", in editia de joi. Dificila sarcina de a convinge Bruxelles-ul ii revine noului ministru al Justitiei, Catalin Marian Predoiu, care se confrunta insa cu scepticismul, frustrarea si chiar nemultumirea profunda a executivului UE.
Desi, potrivit lui Predoiu, Romania a facut progrese in trei din cele patru criterii stabilite de CE, publicatia britanica se arata destul de rezervata in a le aprecia, si subliniaza, in finalul articolului, ca Romania nu a reusit sa judece oficiali de rang inalt, ceea ce reprezinta un al patrulea criteriu al Comisiei Europene. Iar un progres pe acest ultim front, noteaza "The Times", este probabil singura cale de a satisface numarul crescand de critici la adresa Romaniei.
De la aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, in ianuarie 2007, rapoartele Comisiei Europene au relevat in mod alarmant ca cele doua tari, admise inainte de a fi cu adevarat pregatite, si-au pierdut stimulentul de a se perfectiona, iar in ceea ce priveste coruptia, standardele lor sunt inacceptabile, aminteste "The Times". Unii oficiali spun ca daca raportul din iulie este rau, ar putea urma sanctiuni.

Sursa - ZIUA