marți, 12 mai 2009
De la lume adunate IV
"De ce se vorbeste tot timpul despre judecatori?! sporurile judecatorilor, coruptia
judecatorilor, chiriile judecatorilor.... oare procurorii nu sunt tot magistrati?! Si ei primesc aceleasi sporuri daca nu mai multe, si lor li se deconteaza chiria, ei au primit toti sporul vestiti de 50 %, fara discriminari judecatorii nu. Este vreun interes in discreditarea judecatorilor?! Eu cred ca da. Repet exista si procurorii pe langa judecatori ca magistrati. Nu mai dezinformati!"
De la lume adunate III
"Este sigur o mână criminală sau un grup de interese care tot comandă greve ....Acum poate vor urma : frizerii,hingherii,gunoierii,vitanjeorii,dascălii şi călugării,etc."
Categoria "Cine merita sa i se dea ?"
"Pentru grefieri chiria se deconteaza doar de doua luni chiria. Sa se verifice cine
primeste legal decontarea chiriei, deoarece sunt plin de magistati care platesc chirie la
parintii lor. Si un grefier are salariul intre 1000-1800 lei iar un judecator in jur de
6.000 lei . Cine merita sa i se deconteze chiria?"
Categoria "Nu produci nu mănânci"
"Interesant este ca toti cei enumerati mai sus nu produc nimic. Cite pensii ale celor direct productivi trebuie sa se cumuleze ca sa ajunga la nivelul unei astfel de "pensii speciale"? Intr-o societate normala nu am avea nevoie de nici unul dintre acesti "SPECIALI"."
Categoria " Eu decin, el decine, dar tu decini ?"
"Cine decine care sunt meseriile speciale?
De ce magistratii sunt bagati in categoria asta? Ce au iei atat de special? Buzunare mai largi cumva?"
Categoria "Dau un virus pentru un procent"
"De la magistrati,cu procentul de 50% ,a inceput sa bintuie virusul in tot sistemul de salarizare de stat: profesori,sa. unul din sporuri e de 50%,de fapt 75%.desi a fost cuprins,anterior in salar il revendica din nou (deci aplicat de 2 ori devine 1,5x0,5x100= 75%!!!!!)"
Categoria "Concupiscenţa sinergetică şi caracatopişniţa cu came"
"Aici,putem neglija acuzatia de reductionism , deoarece orice model se apropie doar asimptotic de realitate.In cazul de fata,simpla utilizare a unui model analogic adecvat conduce la cresterea informatiei( a ordinii) si scaderea entropiei...Ceeace si dorim. Energia reactiva(birocratia) ajuta la producerea energiei active-valutare (productia), care doar ea se factureaza.Orice crestere necontrolata a energiei reactive(birocratia) conduce la "incarcarea" suplimentara a retelelor cu "supratensiuni" si posibile "conturnari"..."
luni, 11 mai 2009
De la lume adunate II
Ce naiba..? astia se lafaie in lux cu salariile si se mai si bat pe
sporurii...incredibil.. asa foame de banii sa fie in sectoru asta? incredibil cat de
"fomisti" pot fi cei din clasa "culta" din romania, ei care ar trebuii sa fie un
exemplu.."
Categoria "Toţi nu merităm"
"Magistratii din Romania NU MERITA salariile pe care le au: 1. Toti (absolut toti) nu
merita asemenea salarii pentru ca NU SUNT mai importanti decat medicii sau chiar
profesorii! 2. Multi dintre ei sunt persoane corupte si care isi bat joc de
oameni/firme/institutii publice prin Hotarile aberante pe care le iau in diverse procese!"
Categoria "Ai grijă ce îţi doreşti"
"Daca nu le mai convin salariile la coruptii astia din justitie sa-si dea demisia e nevoie urgenta de capsunari si prostituate in UE"
"Oricum ,incapabili sint mare parte din ei.Nu au nevoie de spor de stres ci spor de prostie.Am trait pe pielea mea.Se da sentinta vine acasa dupa mai mult de 30 de zile,cu greseli la nume si adresa ,mergem la ei sa indrepte eroare materiala-alte 30 de zile .Dupa alte 30 zile si mai multe ce credeti ca vine acsa -sentinta scrisa cu aceleasi greseli ,identica cu prima.Pai sa nu dai cu ei de pamint?Dar la tv au pretentii.Traim in Romania."
vineri, 8 mai 2009
De la lume adunate I
Stimatii magistrati, nu inteleg VIRULENTA cu care seful statului etc......Nici eu nu inteleg VIRULENTA APROAPE PATOLOGICA cu care reprezentanti ai magistratilor urmaresc interese atat de meschine, cum ar fi obtinerea de venituri prin dispretul total al legii, printr-o ... iesita din comun, si, toate acestea, chipurile, sub masca apararii Constitutiei si legilor tarii
Daca tot lucrati in sistem, puteti raspunde la o intrbare de bun simt : In contextul
legii privind conflictul de interese, cat de legale sunt hotararile judecatoresti prin care vi se atribuie tot felul de facilitati si sporuri? Sau: Analizand prevederile constitutionale privind egalitatea dintre cetatenii tarii, legile speciale nu sunt cumva in contradictie cu legea fundamentala a statului? Nu cumva orice cetatean Roman ar putea depune plangeri la CEDO pt discriminare? Nu ne ramane decat sa o facem chiar daca pare absurd! Ce parere aveti domnilor inalti demnitari?
De la lume adunate...
Fără comentarii
Astfel s-a facut afirmatia ca magistratii si-au acordat lor insisi majorari salariale si sporuri.
Facem precizarea ca a fost vorba de drepturi salariale recunoscute de lege, dar neacordate de Executiv, iar recunoasterea lor in instante s-a facut pe calea accesibila oricarui cetatean: litigiile de munca.
Introducerea sporurilor in sistemul de salarizare s-a facut de legiuitor tocmai pentru a evita neajunsurile legii de salarizare unica, cu coeficienti si valoare de referinta sectoriala care nu permit depasirea unor plafoane.
Toate aceste probleme puteau fi rezolvate prin adoptare legii de salarizare a magistratilor, al carei proiect a fost intocmit la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii si a asociatiilor profesionale.
Erijandu-se public in aparator inversunat al Guvernului, Presedintele isi incalca grav rolul atribuit de Constitutie, de mediator intre puterile statului.
Este de neinteles insa virulenta si dispretul cu care cei doi inalti demnitari ai statului trateaza justitia.
Sa intelegem oare ca Presedintele regreta epoca feudala cand seful statului era si instanta suprema, care avea drept de viata si de moarte asupra supusilor?
Din fericire aceste vremuri apartin trecutului, iar magistratii nu vor permite nimanui sa incalce principiile statului de drept, Constitutia si legile tarii.
In fapt, asa cum ne-a obisnuit deja, invocand ilegalitati in ceea ce priveste salarizarea magistratilor, seful statului incearca sa abata atentia opiniei publice de la problemele grave ale justitiei – conditiile grele de munca, volumul mare de activitate, subfinantarea sistemului si instabilitatea legislativa – pentru ca nu le poate solutiona si pentru a arunca raspunderea mentionarii lor in Raportul de tara asupra magistratilor.
Asociatia Magistratilor din Romania, Asociatia Procurorilor din Romania
Sa râdem cu ministerul justitiei
PS Asta apropo de postarea de mai jos.
"Bugetarii de lux" muncesc in conditii foarte proaste
In esenta, au fost analizate modul de organizare si functionarea instantelor; implicarea Consiliului Superior al Magistraturii si a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in rezolvarea disfunctionalitatilor din sistemul judiciar; imaginea justitiei; colaborarea cu alte institutii; instabilitatea legislativa; proiectele noilor coduri, s.a.
Raportul releva urmatoarele aspecte:
1. Instantele se confrunta cu probleme grave de personal, atat in cazul judecatorilor, cat si a personalului auxiliar si conex.
De exemplu, la Tribunalul Bucuresti media dosarelor pe sedintele de judecata la completele de asigurari sociale este de cca. 80-100 dosare. La Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale din 20 de judecatori repartizati sectiei, doar 16 judecatori sunt in activitate.
Din cauza lipsei judecatorilor, numarul de dosare nou intrate – 45 asigurari sociale – este covarsitor de mare si nu mai da posibilitatea judecatorilor sa se pregateasca temeinic, sa studieze legislatia si practica neunitara.
Numarul insuficient de judecatori duce la lipsa timpului pentru a studia sedinta temeinic, iar participarea la prea multe sedinte de judecata duce la lipsa timpului pentru a putea motiva si tehnoredacta sentintele pronuntate.
La Judecatoria sect. 1 volumul de activitate este in continua crestere, inregistrandu-se de la inceputul acestui an cca. 8.000 de dosare. Media dosarelor pe sedintele de judecata la completele civile este de cca. 80-90 dosare.
La Judecatoria sect. 3 media pe judecator in anul 2008 a fost de peste 600 dosare. Stocul de dosare a crescut, in conditiile cresterii constante a volumului de activitate. in materie penala a crescut numarul propunerilor de arestare preventiva. La aceasta instanta in fiecare sedinta de judecata sunt pe rol 60-80 de dosare.
Judecatorii sunt implicati si in alte activitati decat cele de judecata, inclusiv in procesul electoral, ceea ce are repercusiuni asupra actului de justitie.
La Judecatoria Cornetu incarcatura este de peste 100 dosare pe judecator, iar volumul de activitate este in continua crestere.
Deseori sedintele de judecata se termina la aceasta instanta dupa ora 22,00, iar sambata si duminica se lucreaza.
Se impune readaptarea schemelor de personal in raport de evolutia volumului de activitate.
In cazul judecatorilor detasati/delegati de la aceste instante este necesara analiza fiecarui caz in parte si, in masura in care nu este posibila incetarea detasarii/delegarii sa se dea eficienta cuvenita dispozitiilor privitoare la fondul de rezerva.
Suprasolicitarea personalului afecteaza grav starea de sanatate a acestuia, inregistrandu-se mai multe cazuri de imbolnaviri profesionale si o stare de spirit negativa.
Toate acestea conduc la depasirea duratei rezonabile de solutionare a cauzelor, imposibilitatea efectuarii in termen a lucrarilor, intocmirea unor acte procedurale de calitate necorespunzatoare s.a., cu urmari serioase asupra calitatii actului de justitie.
In acelasi timp se amplifica riscul condamnarii Romaniei in cazul constatarii violarii drepturilor omului, indeosebi a dreptului la o judecata intr-un termen optim si previzibil.
2. Este necesara finalizarea proiectelor Consiliului Superior al Magistraturii privind normarea muncii, stabilirea (si implementarea) gradelor de complexitate a cauzelor si transferul atributiilor administrative de la judecatori la grefieri.
3. Subfinantarea instantelor creeaza dificultati de functionare a sistemului judiciar si conditii de lucru improprii la unele instante (Judecatoria Sectorului 3, Judecatoria Buftea, Judecatoria Cornetu si Tribunalul Bucuresti).
Neexecutarea hotararilor judecatoresti privind plata drepturilor salariale restante si inechitatile din sistemul de salarizare a personalului accentueaza starea de tensiune din instante.
Trebuie intensificate eforturile pentru amenajarea sediului Tribunalului Ilfov si a Judecatoriei Buftea, precum si luarea de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a unei decizii cu privire la sediul Judecatoriei Cornetu (avand in vedere inclusiv problema competentei acestei instante referitor la cauzele din Penitenciarul Jilava si Spitalul Penitenciar Jilava).Consiliul Superior al Magistraturii se adreseaza Guvernului, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti pentru rezolvarea acestor situatii care au efect negativ asupra justitiabililor in legatura directa cu derularea procedurilor judiciare.
4. Este necesara actualizarea Nomenclatorului privind termenele de pastrare a dosarelor si evidentelor instantelor, precum si predarea documentelor vechi catre Arhivele Nationale.
De exemplu, la Tribunalul Bucuresti s-a relevat imprejurarea ca spatiile insuficiente pentru arhive, termenele lungi de pastrare a unor dosare sau lipsa unor termene pentru anumite categorii de cauze (ex.: dosarele cu privire la interceptari), existenta unor birouri mici, aglomerate, fara lumina naturala, fara aerisire naturala, numarul insuficient de calculatoare, lipsa unor consumabile (toner, rechizite, etc.) reprezinta aspecte care afecteaza desfasurarea activitatii instantei si se repercuteaza negativ asupra calitatii muncii.
Judecatoria sectorului 5 se confrunta cu problema referitoare la predarea arhivei vechi catre Arhiva Nationala si a solicitat implicarea Consiliului Superior al Magistraturii.
5. Imbunatatirea strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii si a capacitatii institutiei de a garanta independenta justitiei.
6. Imbunatatirea activitatii Institutului National al Magistraturii, cu privire la:
a) formarea profesionala initiala (accent pe aspectele practice; studierea materiei executarii silite, etc.);
b) formarea profesionala continua (cresterea numarului de participanti; alegerea unor teme in acord cu necesitatile instantelor, etc.);
c) deschiderea catre facultatile de drept.
7. Imbunatatirea activitatii Scolii Nationale de Grefieri, in sensul implicarii mai mari in activitatile de formare profesionala continua a grefierilor.
Tribunalul Bucuresti se confrunta cu problema insuficientei numarului de grefieri, grefieri – arhivari, grefieri – registratori si slabei pregatiri a unora dintre acestia, elemente care afecteaza volumul si calitatea activitatii judecatorilor.
S-a propus o mai buna pregatire profesionala a grefierilor si preluarea unor atributii administrative de catre grefierii cu studii superioare.
8. Se solicita formularea unor propuneri de lege ferenda cu privire la:
- modificarea codurilor de procedura (termenele de redactare a hotararilor; stabilirea cheltuielilor de procedura pe fiecare dosar; incheierea de sedinta sa nu mai fie semnata de grefier);
- Legea nr. 304/2004 (degrevarea judecatorilor de activitatile nejudiciare; eliminarea discriminarii dintre absolventii INM si candidatii admisi la concursul de intrare in magistratura; extinderea competentei judecatorului stagiar; functionarea judecatorului stagiar sub tutela unui judecator definitiv; asistentii judiciari sa aiba vot deliberativ si sa redacteze hotararile);
- Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti (transferul atributiilor de la judecator la grefieri; repartizarea aleatorie in cazul casarii/desfiintarii cu trimitere spre rejudecare; scanarea actelor din dosare);
- Regulamentul privind promovarea in functii de executie (scoaterea la concurs pe sectii a posturilor de la tribunale; interzicerea participarii la concurs a magistratilor detasati/delegati la alte institutii decat instantele judecatoresti; accent pe spete si nu pe probleme teoretice; instituirea unei perioade de 1 - 3 ani de functionare obligatorie la instanta inferioara; inlaturarea institutiei promovarii pe loc);
- Unificarea practicii judiciare (adoptarea urgenta a unui act normativ care sa contina dispozitii corespunzatoare pentru unificarea practicii judiciare);
- Legea nr. 317/2004 (lamurirea statutului inspectorilor judiciari);
- Raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor.
9. Decontarea chiriilor personalului auxiliar si plata orelor suplimentare.
10. Logistica instantelor (inregistrarea tuturor sedintelor de judecata; achizitionarea unui program legislativ corespunzator; dotarea punctelor de control acces cu mijloace antiteroriste; numar insuficient de calculatoare; asigurare consumabile).
11. Probleme referitor la realizarea expertizelor (liste de experti neactualizate; comunicare defectuoasa intre instante si birourile de experti; depunerea cu intarziere a unor lucrari).
In considerarea implicarii concordante a tuturor factorilor implicati in buna functionare a sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii se va adresa Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, in calitatea sa de administrator al fondurilor instantelor.
12. Lipsa comunicarii sau comunicarea cu intarziere a unor relatii de catre autoritatile locale pentru care Consiliul Superior al Magistraturii recomanda organizarea de catre Curtea de Apel Bucuresti a unor intalniri intre conducerile instantelor si cele ale institutiilor respective.
13. Unele relatii incordate cu Directia Nationala Anticoruptie. Presedintele Consiliul Superior al Magistraturii va avea o intalnire cu procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie pentru rezolvarea acestei situatii.
In termen de 15 zile directiile de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vor formula propuneri punctuale prin prisma recomandarilor Raportului analizat azi, pentru a imbunatati activitatea instantelor si a actului de justitie.
BIROUL DE INFORMARE PUBLICA SI RELATII CU MASS MEDIA
PS Raportul este corect si surprinde ceea ce stie toata lumea de vreo 20 de ani.
Credeti ca guvernul va aloca vreun ban anul asta, pentru remedierea situatiei ? Sa nu uitam ca abia ce au REDUS bugetul justitiei.
Asteptam si un raport pentru parchete. Halal "bugetari de lux" !!!
miercuri, 8 aprilie 2009
Din nou salarizarea in sistemul justitiei
În ultima lună, conducerea MJLC a avut trei întâlniri cu reprezentanţii personalului auxiliar din justiţie, iar săptămâna următoare este programată o nouă discuţie.
În şedinţa de Guvern de astăzi, 8 aprilie, reprezentanţii MJLC vor face o nouă informare cu privire la problemele stringente ale sistemului judiciar şi a soluţiilor de rezolvare a acestora. “În aceste condiţii, astfel de presiuni sunt nejustificate şi nu servesc la rezolvarea problemelor structurale din sistem”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care solicită încetarea imediată a protestelor şi reluarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
În acelaşi timp, conducerea MJLC solicită preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti să-şi îndeplinească atribuţiile şi obligaţiile şi să ia toate măsurile pentru desfăşurarea în bune condiţii actului de justiţie.
În ceea ce priveşte afirmaţiile federaţiei Projust că ministerul ar fi elaborat un proiect de ordonanţă privind salarizarea personalului din justiţie fără consultarea personalului auxiliar, ministerul precizează că în momentul în care un astfel de proiect va fi finalizat, îl va publica pe site şi va declanşa procedurile de consultare potrivit legii.
Conducerea MJLC va continua să dialogheze strict în cadrul legal şi instituţional, cu toate categoriile profesionale din sistemul judiciar.
Nota: Azi au circulat foarte multe zvonuri si chiar a aparut pe mail-uri un proiect de lege in domeniu. Interesant...nu ?
marți, 7 aprilie 2009
Fără comentarii
Presiunile au început să apară chiar în noaptea în care s-a judecat cererea de arest preventiv. Iniţial au fost sute de oameni care au cerut eliberarea lui Gigi Becali. Decizia instanţei a agravat, însă, lucrurile.
Judecatoarea care a decis arestarea latifundiarului din Pipera a primit ameninţări, atât telefonic cât şi pe adresa de e-mail a instanţei: "Îţi iau gâtul, nenorocito! O să te găsesc şi o să regreţi toată viaţa hotarârea pe care ai luat-o. Şi tu, şi copiii tăi, trebuie să aveţi grijă! Să va uitaţi întotdeauna în urma voastră!".
Judecătoarea, mamă a doi copii, a cerut protecţie şi se gândeşte chiar să renunţe la magistratură, de teama unei răzbunări.
Nici procurorul Maximilian Bălăşescu nu a scăpat de presiuni. Într-o emisiune televizată acesta a fost ameninţat pentru că ar fi făcut o înţelegere cu Sandu Geamănu împotriva lui Gigi Becali şi a oamenilor săi.
"Nu m-am ocupat de dosarul lui Gigi Becali şi nici de dosarul lui Sandu Geamănu la care făcea referire domnul Becali (n.r. Giovanni Becali) că eu m-aş fi înţeles cu el", a precizat ulterior Maximilian Bălăşescu.
Procurorul a depus o plângere penală împotriva lui Giovanni Becali.
Reprezentanţii magistraţilor au făcut un apel la echilibru şi spun că nu se poate ca măsurile judecătorilor să fie discutate şi comentate de toată lumea.
Şi în alte dosare asemănătoare cu cel al lui Gigi Becali magistraţii, procurorii sau judecătorii au fost ameninţaţi.
Procurorul Marian Sântion, de exemplu, cel care a instrumentat dosarele clanului Cămătaru, a fost ameninţat cu moartea.
Judecătorul Petre Roşu şi-a făcut duşmani în momentul în care a decis arestarea clanului Roşca, a omului de afaceri Ovidiu Tender şi a patronului de la Poli Timişoara, Marian Iancu.
Magistraţii primesc protecţie doar la cerere. 24 de ore din 24 sunt supravegheaţi şi trebuie să se conformeze unor reguli stricte impuse de gărzile de corp.
Mesaje de solidaritate, trimise de magistraţi
Magistraţi din toată ţara s-au declarat solidari cu cei care au luat până acum măsuri în cazul Becali. Aşa rezultă din mesajele postate pe un forum al judecătorilor. Semnatarii mai atrag atenţia asupra faptului că deciziile magistraţilor nu trebuie comentate.
Aceştia s-au declarat indignaţi de comentariile unor jurnalişti, care au criticat deciziile luate de instanţe în cazul Becali. Pe unul din forumurile judecătorilor au apărut mai multe comentarii, preluate de Mediafax, în care magistraţii se solidarizau cu judecătorii care au luat decizia arestării preventive a omului de afaceri Gigi Becali.
"Este absolut incredibilă ţara în care trăim! Întreaga mass-media este indignată de faptul că un judecător a îndrăznit să motiveze o hotărâre judecătoreasca amplu şi să transmită un mesaj moralizator, spunând că şi-a depăşit atribuţiile, deşi unul din scopurile procesului penal este acela de a asigura prevenţia generală", susţine un magistrat de la Judecătoria Sector 3.
Alţi magistraţi au precizat, pe forumul lor, că prezumţia de nevinovăţie nu poate fi încălcată, iar arestările trebuie făcute pe baza unor probe concrete.
"Chiar dacă, în opinia unuia sau altuia, unii sunt consideraţi infractori, suntem obligaţi să nu dăm uitării prezumţia de nevinovăţie, să nu credem în procese paralele, spectaculos televizate, iar în lipsa probelor şi a aplicării stricte a legii, să lăsăm în libertate persoana întrucât acesta este preţul pe care societatea îl plăteşte (din păcate) pentru a fi respectate drepturile omului", scrie pe forum un alt judecător.
Decizia judecătoarei Nicoleta Cristuş, cea care a aprobat cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 29 de zile a lui Gigi Becali, a provocat reacţii virulente din partea mass-media, dar şi a opiniei publice.
Sursa Antena 3
luni, 23 februarie 2009
The Curious Case of a Slumdog Millionaire
Nu se poate amândouă ?
luni, 16 februarie 2009
Un interviu al ministrului justiţiei
Câteva din declaraţiile ministrului justiţiei
Despre coduri
"Nu ştim exact de câţi magistraţi avem nevoie in următorii cinci ani. Nu pot sa determin aceasta cifra daca nu cunosc competenta instanţelor, ce urmează sa fie stabilita prin Coduri. Cel mai important si urgent obiectiv este sa convenim Codurile: cum vor arata, când vor intra in vigoare. Va fi cea mai mare schimbare legislativa de după 1990, cu acelaşi impact ca si schimbarea constituţionala din 1991. Înţeleg ca se inclina spre dezbatere parlamentara de urgenta in locul asumării răspunderii guvernamentale. Sunt sceptic ca astfel ne vom respecta termenele. Subliniez ca este esenţial si sa păstram coerenta textelor si caracterul lor reformator."
Despre buget şi salarii
"Pentru construirea, consolidarea si dotarea sediilor de instanţe si Parchete. Avem probleme elementare zilele acestea, lipsa fondurilor pentru hârtie, timbre, electricitate. Activitatea unor instanţe aproape ca s-a blocat in urma cu câteva săptămâni. Am cerut de la buget aproape un miliard de euro si am primit sub 500 de milioane. Am promisiuni din partea primului-ministru ca, pe măsura ce facem rectificări, vom mai primi bani. Aflu ca grefierii vor sa facă greva pentru neplata orelor restante, alţi magistraţi reclama faptul ca nu s-au plătit orele suplimentare din decembrie 2008, al 13-lea salariu. Nu sunt plătite orele suplimentare prestate de penitenciarişti, onorariile pentru asistenta avocaţilor din oficiu. Aceste lucruri îmi sunt cunoscute, le cunoaşte si ministrul finanţelor. Imediat ce vor exista fondurile disponibile, vor fi dirijate către restantele din sistem. Imediat ce va fi adoptata Legea de aprobare a bugetului pe 2009, voi emite un ordin pentru eliminarea diferenţelor de salarizare dintre CSM si ICCJ, pe de o parte, si restul sistemului pe de alta parte."
"Salariile nu sunt mari in raport de complexitatea muncii si de ceea ce se plăteşte in Europa in aceeaşi profesie. Important este daca dam prioritate acestui sector sau nu. Pe de alta parte, se reclama, pe buna dreptate, ca actul de justiţie nu este rapid, transparent, ca exista jurisprudenţa neunitara, ca nu exista sancţiuni severe in cazurile de corupţie, ca hotărârile nu sunt întotdeauna drepte. Magistraţii au si ei o serie de contraargumente întemeiate. Legislaţia este necorelata. Este greu sa judeci in ziua de astăzi. Condiţiile de lucru lasă de dorit, numărul de dosare e mare, e greu sa ai un birou civilizat. insa trebuie sa facem un efort suplimentar pana când lucrurile vor intra in normalitate. Nu pot accepta teza potrivit căreia erorile judiciare se justifica pentru ca nu sunt condiţii de lucru adecvate. În toate sectoarele e greu. În avocatura se lucrează 12-14 ore pe zi pentru un venit echivalent cu salariul unui judecător de tribunal. Unii magistraţi sunt supraîncărcaţi cu dosare, iar alţii îşi încheie glorios programul la ora 14.00. Problema salariilor magistraţilor trebuie analizata cu onestitate, atât de către stat, cat si de către magistrat."
luni, 2 februarie 2009
Proiect de buget pentru justitie in anul 2009
Bugetele MJLC, MP, CSM, ICCJ propuse MFP insumeaza 3.461.033, reprezentand 0,60% din PIB. Se are in vedere un PIB prognozat de 579.021.000 mii lei, cu o crestere economica de 2,5%.
Aceste bugete sunt inca in discutie. Este nerealist insa sa obtinem bugetele asa cum le-am propus, avand in vedere constrangerile bugetare solicitate de premier catre toate ministerele.
Pe de alta parte, tinand cont de particularitatile situatiei in Justitie, respectiv, subfinantarea cronica din ultimii 15 ani, cred ca sumele acordate trebuie sa fie cat mai aproape de cele solicitate.
Bugetul acordat Justitiei reprezinta o investitie in viitorul acesteia, nu o recompensa pentru performantele prezente.
Bugetul acordat Justitiei trebuie sa permita implementarea reformelor si indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare. De exemplu, nu putem pregati instantele pentru aplicarea noilor coduri, daca bugetul nu permite acest lucru.Subliniez ca ratiunea prezentei mele in fruntea ministerului este legata strict de indeplinirea acestor obiective, iar obiectivele nu se pot realiza in lipsa unui buget corespunzator.
Sunt preocupat in cel mai inalt grad de investitiile si dotarile logistice ale sediilor instantelor si parchetelor. Bugetul nu se reduce la salarii si prime.
Referitor la hotararile judecatoresti care constata drepturi salariale, nu trebuie uitat ca acestea reprezinta drepturi aferente anilor anteriori si neonorate de stat.
Din pacate, slaba performanta a Justitiei si credibilitatea scazuta a acesteia nu are cum sa nu afecteze felul in care cererile bugetare sunt analizate. De aceea, este momentul ca si sistemul insusi, reprezentat prin C.S.M., sa dea dovada de intelepciune, flexibilitate, responsabilitate si solidaritate sociala. Sper ca mesajele transmise de C.S.M. in teritoriu sunt in acord cu spiritul celor discutate la intalnirea cu primul ministru.
Asigur pe toti cei care lucreaza in Justitie ca sunt constient de problemele reale de logistica si infrastructura, si ca voi avea in vedere in discutiile care urmeaza aceasta stare de lucruri. In acelasi timp, cer tuturor profesionistilor din
Justitie, in primul rand celor tineri, cei care vor duce greul reformelor, sa inteleaga ca suntem cu totii intr-un moment dificil si ca incercam sa gasim o solutie echitabila.
Voi veni in fata dumneavoastra cu cifrele finale, atunci cand discutiile pe buget vor fi finalizate.
Catalin Predoiu, vineri, 30 ianuarie
vineri, 23 ianuarie 2009
Comunicat Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti
Ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a transmis miercuri, 21 ianuarie 2009, o scrisoare adresata presedintilor partidelor politice parlamentare prin care propune constituirea unui Angajament Politic Comun pe Justitie.
Angajamentul ar urma sa cuprinda o serie de obiective esentiale pentru continuarea procesului de reforma:
- Adoptarea cat mai urgenta a proiectelor de coduri.
- Adoptarea unui buget pe justitie care sa rezolve atat pasivele salariale cat si necesitatile de bunuri si servicii pentru continuarea reformelor.
- O noua lege a salarizarii in sistemul judiciar, pentru a stopa avalansa proceselor intentate pentru plata unor drepturi salariale.
Angajamentul ar constitui un semnal energic si fara echivoc in sprijinul reformelor, atat pentru cetatenii romani, cat si pentru partenerii europeni, in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), derulat in parteneriat cu Comisia Europeana, creand premisele pentru aducerea la indeplinire a conditionalitatilor cuprinse in cadrul MCV.
Deficienţe legislative ?

Abia intrată în vigoare, Legea privind reţinerea datelor de către furnizorii de comunicaţii electronice ameninţă să blocheze majoritatea anchetelor penale, susţin poliţiştii şi procurorii.
În cazul României, faptele penale vizate de Legea 298/2008 reprezintă doar 5% din totalul infracţiunilor săvârşite.Vătămarea corporală gravă, violul, tâlhăria sau pedofilia, ameninţarea, evadarea sunt doar câteva dintre infracţiunile care riscă să nu mai poată fi rezolvate de către anchetatori. Şi asta pentru că, în urma intrării în vigoare a Legii privind reţinerea datelor de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, doar infracţiunile ce intră în categoriile definite de Legea de combatere a criminalităţii organizate şi de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului pot fi anchetate în acest fel. Directiva Uniunii Europene lasă, în acest caz, la latitudinea fiecărui stat membru definirea infracţiunilor ce pot fi soluţionate prin noua lege.
De altfel, procurorul general Codruţa Kovesi a atras, ieri, atenţia asupra deficienţelor noii legi şi a anunţat că va trimite Ministerului Justiţiei observaţiile sale, în cursul zilei de astăzi. Pe lângă faptul că, în numeroase cazuri, legea devine inutilizabilă, procurorii şi poliţiştii se plâng de durata redusă în care datele sunt stocate - doar şase luni.
Activitatea de strângere a probelor în cazurile de crimă organizată, corupţie sau cazuri care se continuă în timp va fi astfel îngreunată, arată reprezentanţii Ministerului Public.
Procurorii îşi exprimă „serioase îndoieli“
O altă problemă sesizată de procurori este legată de faptul că accesul la date poate fi obţinut numai după începerea urmăririi penale şi numai cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei care judecă respectiva cauză. Asta în condiţiile în care, până acum, aceste date puteau fi obţinute înaintea începerii urmăririi penale. Procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă lista de convorbiri efectuate de o persoană fizică sau juridică, fără mandat de la judecător.
Urmând consecinţele noii legi, cercetarea se poate împiedica, de exemplu, în cazul infracţiunilor informatice. „Ne exprimăm serioase îndoieli cu privire la eficienţ a cercetărilor care se efectuează în cazul infracţiunilor informatice (acces neautorizat în sisteme informatice, fraudă sau fals informatic) în condiţiile în care identificarea unor adrese de IP, logurile de acces sau date asemănătoare ar putea fi obţinute numai după începerea urmăririi penale“, susţin procurorii.
Instanţele ar putea fi blocate
În alte cazuri, cum ar fi dispariţiile de minori, datele sunt, de asemenea, necesare încă din faza în care este investigată cauza. „Să zicem că doi tineri se duc pe munte şi li se face rău. Potrivit noii legi, singurul mod în care putem da de ei ar fi prin declanşarea urmăririi penale. În plus, la nivelul fiecăreia dintre cele 26 de secţii de poliţie din Capitală există, zilnic, în jur de patru-cinci cazuri în care avem nevoie de asemenea date“, spun surse din Poliţia Capitalei.
Altfel spus, procedura în sine este una greoaie şi ar putea bloca practic activitatea preşedinţilor instanţelor de fond, cei care trebuie să autorizeze accesul la date. Laura Andrei, vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti, spune însă că este prea devreme pentru a vorbi despre aşa ceva. „O să vedem ce se va întâmpla. Şi în prezent volumul de cereri este foarte mare“, precizează Laura Andrei.
Legea 298/2008, care a intrat ieri în vigoare, prevede înregistrarea anumitor date legate de convorbirile efectuate de persoanele fizice şi juridice, în scopul folosirii acestora în activităţile de cercetare, de descoperire şi de urmă rire a infracţiunilor grave. Ministerul Comunicaţiilor ar urma să elaboreze, în decurs de 30 de zile, normele metodologice de aplicare a legii, iar monitorizarea aplicării acesteia ar urma să fie făcută de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.
„Actul poate fi atacat la CEDO“
„România poate fi condamnată la CEDO, dar şi la Curtea Europeană de Justiţie din cauza lipsei din lege a măsurilor de siguranţă“, consideră Victor Alistar, directorul Transparency International România. Potrivit acestuia, în actuala lege „nu există garanţii privind securitatea conţinutului mesajelor electronice“.
De aceeaşi părere este şi Bogdan Manolea, membru în Societatea pentru Justiţie SoJust, care consideră că „există suficiente lucruri care trebuiau să ne dea de gândit înainte de a adopta proiectul de lege“
Sursa: Evenimentul zilei
marți, 20 ianuarie 2009
Legea 298 din noiembrie 2008
"Având în vedere că această lege intră în vigoare, am cerut un punct de vedere de la mai mulţi colegi procurori şi am constatat că sunt o serie de prevederi care ne vor încurca activitatea. Am centralizat punctele de vedere venite de la mai mulţi colegi din teritoriu şi în cursul zilei de mâine (n.r. miercuri) vom formula o propunere către MJ, iar în măsura in care se vor considera fundamenentate, noi sperăm să se modifice aceste dispoziţii", a declarat Kovesi.
Datele privind convorbirile telefonice şi SMS-urile vor fi înregistrate de operatorii de telefonie fixă şi mobilă şi vor fi stocate timp de 6 luni, începând de astăzi, potrivit Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, intrată în vigoare.
Astfel, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă, precum Romtelecom, RDS&RCS, UPC, Orange, Vodafone, Cosmote şi Zapp, sunt obligaţi să stocheze timp de 6 luni numărul de telefon al apelantului şi al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locaţia celui care este apelat, când a fost făcut apelul şi cât durează convorbirea telefonică.
Tot din 20 ianuarie, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze timp de 6 luni de SMS-urile pe care le trimitem, cui şi când le trimitem.
Legea dispune ca toate informaţiile înregistrate în această perioadă să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în prima instanţă, dacă informaţiile indică pregătirea unei infracţiuni grave, potrivit articolului 15 din actul normativ.
Conţinutul convorbirilor telefonice ar putea fi preluate direct de către procurori în caz de urgenţă, "când întârzierea obţinerii autorizării din partea judecătorilor ar aduce grave prejudicii urmăriri penale ori îndeplinirii obligaţiilor pe care şi le-a asumat România ca stat membru al Uniunii Europene".
Sursa: News In
NOTA BENE
Art. 16 alin. 1
Solicitarea transmiterii de date reţinute potrivit prezentei legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, potrivit legii, dacă sunt date ori indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni grave.
Art. 2 alin. 1 lit. f
Infracţiune gravă este infracţiunea care face parte dintre infracţiunile enumerate la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate săvârşite sau nu de un grup infracţional organizat, dintre cele prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi dintre infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute în titlul I din partea specială a Legii nr. 15/1968 - Codul penal al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Această lege intră în vigoare mâine, 22 ianuarie 2009.
Comunicat UNJR
Avand in vedere lipsa de informare adecvata a publicului in ce priveste statutul real al judecatorului si procurorului, inclusiv referitor la remuneratia acestora, in raport cu fiecare nivel de jurisdictie, sarcina ce-i incumba in primul rand C.S.M., ca autoritate publica ce ar trebui sa garanteze independenta justitiei,
U.N.J.R. intelege sa aduca la cunostinta publicului o situatie reala a veniturilor lunare ale judecatorilor, in contextul in care Consiliul Superior al Magistraturii nu a facut public acest lucru.
Desi publicul si-a format opinia ca indemnizatiile magistratilor sunt exorbitante, asociatia Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania atrage atentia asupra realitatii contrarii existente si subliniaza faptul ca salarizarea magistratilor din Romania se afla la cel mai scazut nivel din statele nou intrate in Uniunea Europeana.
Magistratilor nu li se acorda premii, ajutoare sau recompense si sunt incompatibili sa desfasoare orice alte activitati remunerate, iar cuantumul indemnizatiei unui magistrat nu depaseste in medie 4000 lei, incluzand toate sporurile acordate prin lege (spor de vechime, stabilitate, toxicitate si doctorat), asa cum rezulta din tabelul anexat, care cuprinde veniturile lunare nete de care beneficiaza un judecator raportat la gradul instantei unde profeseaza.
In acest context, este inadmisibil ca institutia reprezentativa a sistemului judiciar sa acorde angajatilor proprii sume imense, cu titluri de recompense, premii, precum si sporuri salariale, fapt ce a condus in final la plata unor remuneratii cu mult peste nivelul mediu al unui magistrat nedetasat in structurile C.S.M..
U.N.J.R. nu neaga dreptul membrilor C.S.M., ca si al judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de a beneficia de aceste sporuri, recunoscute prin hotarari judecatoresti irevocabile, ci critica modul lipsit de transparenta si discriminatoriu in care au fost acordate, concurand la crearea unei imagini negative asupra intregii categorii a magistratilor. Consiliul Superior al Magistraturii este invitat sa ofere o explicatie cu privire la pasivitatea de care a dat dovada si care a contribuit, in mod nejustificat, la conturarea unei imagini false asupra sumelor de care ar beneficia magistratii, cu titlu de indemnizatii sau sporuri.
Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia legala si morala de a facilita grabnic o intalnire a reprezentantilor magistratilor, prin conducatorii de instante/parchete si asociatii profesionale, cu reprezentantii executivului, in care sa fie puse in discutie definitiv si concret situatia reala a indemnizatiilor magistratilor, modalitatile de solutionare a diferendelor aparute si idei care sa asigure respectarea principiilor echitatii si nediscriminarii in salarizare.
Aceasta solutie se impune cu atat mai acut cu cat sistemul judiciar ameninta cu un blocaj, din pricina subfinantarii acute a acestuia - un exemplu concret in acest sens fiind instantele de la Vaslui, caz prezentat de presa zilele trecute.
Pasivitatea continua a CSM nu poate conduce decat la un conflict acut intre opinia publica, executiv si magistrati pornind de la premise false, cu grave consecinte asupra activitatii si imaginii sistemului judiciar.
judecator Dana Cristina Girbovan,
Presedinte al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania
joi, 11 decembrie 2008
Nu renuntati la independenta justitiei!
Obligatiile Romaniei prin tratatul de aderare cu UE semnat in anul 2005 au fost asumate in mod egal de toate partidele politice si ele includ cu prioritate continuarea luptei anticoruptie la cel mai inalt nivel, sprijinirea magistratilor care pun in practica aceste angajamente si independenta justitiei. Nu exista nici un temei constitutional sau legal ca asemenea lucruri sa faca obiectul negocierilor politice.
Semnalele din presa si declaratiile echivoce ale politicienilor din ultimele zile pun sub semnul intrebarii soarta justitiei si a statului de drept in Romania. Solicitam partidelor parte a negocierilor sa dezminta explicit zvonurile ca asemenea teme pot face obiectul unor tirguri politice, pentru a nu discredita anticipat guvernul care se formeaza in aceste zile. Pastrarea independentei justitiei si continuarea luptei impotriva coruptiei sunt obligatii asumate de statul roman in raport cu institutiile europene si, inainte de toate, un fundament al ordinii de drept si o garantie a unei societati curate in care persoane sau grupuri corupte sunt decuplate de mecanismele de decizie economica si politica.
Initiativa pentru o Justitie Curata
Asociatia Magistratilor din Romania – filiala Cluj
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania
Initiativa pentru o Justitie Curata este un proiect al Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia Societatea pentru Justitie, Asociatia 21 Decembrie, Blocul National al Revolutionarilor, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social, Sindicatul National al Lucratorilor din Penitenciare, Societatea Academica din Romania si Societatea Timisoara.
joi, 4 decembrie 2008
miercuri, 26 noiembrie 2008
Există justiţie
Acuzaţii au maltratat-o, de asemenea, pe prietena românului, pe atunci însărcinată în luna a treia.
Un al patrulea poliţist implicat în incident a primit o condamnare de doi ani de închisoare, iar un al cincilea a fost doar amendat.



