luni, 21 decembrie 2009
miercuri, 21 octombrie 2009
Momentan nu am inspiraţie....
marți, 6 octombrie 2009
Unui viitor fost şef
În dăsagi, pe umăr, văru-meu Păcală
Aducea-n târg ouă şi smântână-n oală.
Numărând la mână cât e săptămâna,
Cumpănea cu ouă brânza şi smântâna,
Şi pornea de joia şi cu bulzi de caş,
Să-i ajungă vineri marfa în oraş,
Când, din casă-n casă, pentru fiecare
Domn, avea vreo turtă şi prin buzunare.
Advocaţi şi doftori şi adeseori
Cântăreţi şi pictori, dascăli şi actori.
Dintr-un timp aude un cuvânt ciudat,
Care fuse-aproape greu de invăţat.
Când vorbeau pe scară-n uşi ori pe ferestre,
Domnii, muşteriii, îşi ziceau "maestre".
Câte cinci şi zece de-astfel de pedeştri,
Adunaţi la poartă, toţi erau maeştri.
- Ce-o mai şi asta ? - se-ntreabă Păcală -
Că n-am auzit-o-n piaţă, nici la şcoală.
Poate-n Capitală este şi rămâne,
Ca-n Găieşti, cum fuse "neică" sau "jupâne".
Dar văzu că vorba "maestre" stârneşte
O înviorare, parcă-i franţuzeşte,
Şi la bătrâneţe şi la tinereţe.
El, un an de zile puse să o-nveţe.
Cei chemaţi cu vorba care i se spune,
Înfloresc în sine-ndată. Ce minune ?
Cum le zici "maestre" în ce-aveai de spus,
Gâtul li se-nalţă de trei ori mai sus,
Omul e mai ager, mai vioi, mai sprinten,
Ca un roib agale, îndemnat de pinten.
Şi Păcală-şi zise: "Vorba asta scurtă
E ca mângâierea porcului pe burtă.
E cu farmec dulce şi, din strâmb ori ciung,
Simţi că te lăţeşte şi te face lung.
Insul se mândreşte, limba-i se deznoadă
Şi ia vânt şi, vesel, dă-n nădragi din coadă.
Măi ce bine-mi prinde !
Am aflat şi harul
Să-mi pui în picioare bine şi măgarul.
Cum ajung acasă, văd eu cât îi este
De fudul auzul, şi-o să-l strig : "Maestre !"
Tudor Arghezi
joi, 1 octombrie 2009
Cine plăteşte ?
Miercuri, 30 Septembrie 2009 19:34
"Fotocopiile documentelor din dosarul Revoluţiei au fost trimise la CEDO pentru a elimina orice urmă de suspiciune în legătură cu transparenţa şi cu corectitudinea abordării în această cauză, precum şi pentru a respecta poziţia de deschidere a autorităţilor române", se arată într-un comunicat de presă.
Agentul Guvernamental la CEDO a informat constant atât pe preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, cât şi celelalte instituţii ale statului şi presa în legătură cu faptul că, dată fiind complexitatea cauzei, CEDO a renunţat la solicitarea iniţială privind trimiterea întregului dosar şi a cerut până în prezent doar parţial dosarul Revoluţiei, existând posibilitatea ca ulterior să mai solicite alte documente.
Toate scrisorile primite de Agentul Guvernamental, prin care Curtea informa în scris în legătură cu această poziţie au fost trimise de CEDO şi lui Teodor Mărieş. "Acesta a continuat să facă proteste publice, să lanseze acuzaţii la adresa Agentului Guvernamental şi să solicite inclusiv prin comunicate de presă, scrisori, manifestaţii de stradă şi în cadrul unor audienţe la MAE şi la alte instituţii trimiterea întregului dosar la Curte, deşi cunoştea comunicarea CEDO referitoare la faptul că aceasta nu doreşte întregul dosar", conform comunicatului.
În cadrul unei întâlniri cu ministrul Justiţiei şi cu Teodor Mărieş, pe 11 septembrie, procurorul general al României a anunţat că va fotocopia dosarul şi îl va trimite la MAE pentru a fi transmis la CEDO. Pe 23 septembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis Agentului Guvernamental copiile dosarului. În adresa de înaintare se specifică faptul că Parchetul respectă, astfel, decizia CSM privind trimiterea copiilor tuturor documentelor din dosarul Revoluţiei la CEDO.
Maşina cu fotocopii a ajuns pe 28 septembrie la CEDO. "Curtea a refuzat să le primească, făcând trimitere la scrisoarea din 6 iulie 2009, prin care anunţa oficial că nu doreşte tot dosarul, şi a solicitat autorităţilor române să asigure avocaţilor reclamanţilor acces la documentele cauzei", mai anunţă MAE.
Totodată, în prezent sunt în derulare procedurile uzuale legate de desfăşurarea transportului de documente, se arată în comunicatul de presă.
Agentul Guvernamental pentru CEDO are rolul de interfaţă între stat şi Curte şi, în această calitate, este obligat să acţioneze conform deciziilor autorităţilor române.
www.realitatea.net
PS Asta în condiţiile în care la PTB se reîncarcă tonerele pentru imprimantă deoarece, cel ce a ales modelul achiziţionat în 2006, nu şi-a data seama că un toner nou costă 1000 de lei. Bani aruncaţi pe fereastră.....
miercuri, 16 septembrie 2009
Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu
In primii doi ani ai mandatului, am colaborat bine cu guvernul pentru a depolitiza parchetele, pentru a introduce in sistem procurori tineri si alte reforme necesare sistemului judiciar. In acest fel, am reuşit sa evitam clauza de salvgardare.
Din păcate, după aderare, reformele din justiţie au fost amânate sau chiar blocate pana la începutul actualei guvernări. Rezultatul s-a văzut: deşi DNA a trimis spre instanţele de judecata 20 de dosare de actuali si foşti demnitari, nu exista nicio condamnare definitiva. Instanţa de judecata este locul in care apar tergiversări si blocaje procedurale.
Deşi am reuşit sa evitam activarea clauzei de salvgardare in 2009, am rămas cu Mecanismul de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene.
Trebuie sa continuam procesul de reforma in justiţie.
Nu mă aştept sa fie uşor. Ştiu insa cu certitudine ca se poate.
Împreuna cu guvernul, cu judecătorii si procurorii, cu fiecare om din sistemul judiciar, cu Parlamentul, vom reuşi. Si asta va spun in calitate de preşedinte al României si de roman responsabil de soarta României.
In ultimele 9 luni am colaborat bine cu actualul guvern si acum avem doua coduri – civil si penal – moderne, adaptate realităţilor acestor zile si practicilor europene in materie.
Prin acest pas reluam reformele blocate la începutul anului 2007, care vor duce la modernizarea justiţiei din România. Dar avem urgent nevoie de Codurile de procedura, pentru a crea justiţiei condiţii sa progreseze.
Reforma justiţiei a început in 2004, prin legi noi prin aducerea de oameni noi. Peste 1200 de magistraţi au parasit sistemul si aproape 1500 de tineri au devenit procurori si judecători. Ce vedeţi acum in justiţie este in primul rând, pe de o parte rezultatul faptului ca magistraţii se bucura de totala libertate, pe de alta parte, este evident ca nu ştiu ce sa facă cu aceasta libertate. Am convingerea ca este o etapa prin care justiţia, ca si presa, trebuie sa treacă pentru a se maturiza.
Ei, magistraţii, sunt chemaţi sa garanteze accesul liber al romanilor la justiţie si se pare ca au uitat sa citească articolul 21 din Constituţia României.”
duminică, 13 septembrie 2009
Dictatură, ochii plânşi vor sa te vadă !
Categoria : "Ei, bobocule, apăi cum le ştii dumneata toate, mai rar cineva!"
"Soluţia ar fi ca executivul şi legislativul să se alieze şi să suspende, temporar, o parte din libertăţile de care beneficiază justiţia. Să reintroducă, pentru doi, trei, patru ani, un control asupra sistemului şi să înceapă un proces de epurare al coruptei caste a magistraţilor. Să democratizeze şi să cureţe justiţia cu pistolul la tâmplă, exact aşa cum a procedat generalul MacArthur în Japonia de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ştiu că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în România încă din 1990. Atunci era momentul ca miliţienii şi securiştii care au absolvit Dreptul la şcoala de bătaie de la Băneasa să fie daţi afară.
Acum este târziu, iar implicarea politicului poate avea consecinţe periculoase. Dar ar trebui ca oamenii aceştia să audă zgomotul armei încărcate lângă tâmpla lor, pentru că se pare că nimic altceva nu-i poate opri să sfideze zilnic societatea românească."
Mircea Marian,sâmbătă, 12 septembrie 2009, Evenimentul Zilei
Comentariul unui viitor epurat
Aş vrea să-mi spună onorabilul dacă trebuie să venim noi cu pistoalele. Oricum, nene Iancule nu fii trist, moftangiul roman n-a murit, e viu. Al dracului de viu ! Iată ce zice el:
LEONIDA: Unde mi-este gazeta? (nervos) că dacă o fi să fie revuluţie, trebuie să spuie la „Ultime ştiri". Unde mi-e gazeta? (merge la masă, ia gazeta, îşi aruncă ochii pe pagina a treia şi dă un ţipăt) A!
EFIMIŢA: Ei!
LEONIDA (pierdut): Nu e revuluţie, domnule, e reacţiune; ascultă: (citeşte tremurând) „Reacţiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pândă ascuţindu-şi ghearele şi aşteptând momentul oportun pentru poftele ei antinaţionale… Naţiune, fii deşteaptă!" (cu dezolare) Şi noi dormim, domnule!
IL Caragiale - Conu Leonida faţă cu reacţiunea
vineri, 11 septembrie 2009
Declaraţia preşedintelui CSM
1. Consiliul Superior al Magistraturii consideră revendicările magistraţilor legale, întemeiate şi justificate şi le va susţine în consecinţă.
2. Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de oferta de negociere din partea Executivului.
3. În raport de rezultatul negocierilor, Adunările Generale ale judecătorilor şi procurorilor pot lua în calcul suspendarea, sau, după caz, încetarea protestelor.
4. Pe termen mediu şi lung reiterăm invitaţia mai veche de a semna un pact între toate puterile statului în ceea ce priveşte statutul magistratului.
Răspuns la întrebare reporter : Sperăm ca întâlnirea cu Executivul să aibă loc azi după-amiază. La această întâlnire vor participa din partea autorităţii judecătoreşti reprezentanţii Consiliului şi reprezentanţii Asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi, din câte am înţeles, din partea Executivului vor participa domnul Prim-ministru şi domnul Ministru al Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Răspuns la întrebare reporter: Negocierile cu partea executivă vizează chestiuni de principiu: dacă în proiectul de lege se prevede că niciunui bugetar nu-i va scădea salariul, solicităm ca acest principiu să se aplice şi magistraţilor. Solicităm ca hotărârile judecătoreşti să se aplice în mod integral şi fără pauze. Există, de asemenea, şi alte aspecte de negociere, de pildă între magistraţii de la ICCJ şi cei din PICCJ şi categoria de magistraţi imediat următoare (magistraţii cu grad de curte de apel) diferenţa pe grilă este de 2,9 ori între celelalte grade de execuţie este de 0,4. Noi considerăm că trebuie să existe aceeaşi diferenţă de grilă în funcţie de nivelul gradului execuţie, la nivel de instanţe şi parchete. Noi ne-am dori ca diferenţa să fie de 0,4.
PS: Achiesez la ultimul paragraf. Trebuie avut în vedere, în primul rănd, volumul disproporţionat de muncă, cauzat de lipsa de corelare între competenţa de soluţionare a cauzelor, lipsa de personal şi normele de procedură penală mult depăşite.
De la lume adunate XIII
"IN SITUATII SPECIALE TREBUIE LUATE MASURI SPECIALE!!! Deoarece dupa aproape 2 saptamani magistratii dovedesc acelasi dispret fata de lege, fata de justitiabili si fata de intregul popor roman, propun urmatoarea SOLUTIE pentru dl. Predoiu: -SA CEARA DL. PRESEDINTE BASESCU SA INSTITUIE STAREA DE URGENTA, sa se infiinteze Tribunale cetatenesti care sa-i judece si sa-i condamne pe magistratii care calca legea in picioare refuzand sa participe la judecarea cauzelor!."
joi, 10 septembrie 2009
Comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În cadrul întâlnirii procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus „îngheţarea” salariilor magistraţilor la nivelul salariului din 31.05.2009, înlocuirea sporului de 10% acordat magistraţilor care funcţionează la parchete din mediul rural unde volumul de activitate este relativ redus cu un spor de 5% acordat magistraţilor care funcţionează la unităţile de parchet aflate în localităţile reşedinţă de judeţ şi cu volum mare de activitate.
De asemenea, propunerile formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au vizat modificarea grilelor prevăzute în proiect, potrivit principiului de salarizare, astfel încât venitul actual să nu scadă, iar diferenţele salariale din cadrul sistemului judiciar să fie eliminate.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adresează magistraţilor procurori şi întregului personal al Ministerului Public un apel prin care solicită ca formele de protest să se încadreze în limitele legilor de organizare judiciară.
Adunarea generală a PTB
Au participat 45 de procurori şi au fost inregistrate 32 de voturi pentru, 12 impotriva si unul a fost anulat, insuficient pentru validarea hotararii.
Oana Balasa, purtatorul de cuvant al Parchetului, a declarat pentru NewsIn: “Adunarea Generala a facut aceasta propunere, nemultumirile fiind legate de modul in care acesti procurori au reprezentat interesele parchetelor.”
marți, 8 septembrie 2009
De la lume adunate XII
"Nu se mai satura...?! Au averi colosale, vile si masini de lux, luati orice judecator si...vedeti ce imbuibat e! Mari secaturi !"
Categoria "Cât priveşte pericolul"
"E intr-adevar o mare nesimtre ca un medic la maxim sa fie sub un judecator la minim.Un medic are 6 ani de facultate,judecatorul 4 /Un medic nu poate gresi fiinca pacientul ajunge in pamant ,pe cand daca judecatorul face o eroare ,exista posibilitati de apel recurs etc, Un medic daca greseste raspunde pe cand un judecator nu raspunde in nici un fel/,Un medic poate lucra in santuri ,in frig,carand bolnavii pe scari,poate muri in accident de ambulanta sau elicopter ,judecatorul e la caldurica,iar cat priveste pericolul sa vedem statistic cati judecatori au fost batuti sau omorati de raufacatori si cati medici au fost batuti de tigani sau nebuni sau au murit in timpul serviciului"
Protestul judecatorilor se bucura de sustinerea MEDEL
Sistemul judiciar reprezinta unul dintre cei mai importanti piloni ai unei societati moderne democratice, fiind garantia existentei statului de drept. Statul de drept impune o indiscutabila independenta si autoritate a judecatorilor de cariera. Recunoasterea independentei si autoritatii judecatorilor, precum si functionarea justitiei ca sistem este o sarcina ce revine Guvernului si Parlamentului, ca o datorie fata de proprii cetateni si raspunde obligatiilor asumate fata de Uniunea Europeana, definita ca o zona de libertate si securitate pentru fiecare.
Asigurarea independentei si impartialitatii judecatorilor implica datoria Statului de a-i proteja pe acestia de presiuni si influente. Pentru aceasta nivelul veniturilor trebuie sa fie adecvat, adica in concordanta cu demnitatea si statutul lor, precum si cu raspunderea care le revine (a se vedea, in acest sens, Recomandarea nr. 94 (12) privind independenta, eficienta si rolul judecatorului adoptata de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, Principiul III, paragraf 1 (b)). In conditiile in care justitia este infaptuita de toti judecatorii, indiferent de nivelul instantei la care acestia isi desfasoara activitatea, nivelul veniturilor judecatorilor de la oricare dintre instante trebuie sa fie comparabil cu cel al colegilor de la instanta suprema – Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In momentul in care a fost discutat proiectul Legii privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, UNJR nu a fost primita la consultari cu motivarea ca nu reprezinta un partener de dialog social, astfel incat judecatorilor li s-a refuzat orice consultare, fiind pusi in fata unei iminente reduceri semnificative a veniturilor.
Aceasta stare de fapt a declansat un protest general al judecatorilor fata de politica actualului guvern in problema sistemului judiciar. In acest context Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania continua sa solicite ca bugetul instantelor sa fie trecut din administrarea Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in administrarea unui alt ordonator principal de credite – Inalta Curte de Casatie si Justitie, in principal - si sa se asigure prin lege un minim de 1% din PIB anual. UNJR solicita ca judecatorilor sa le fie recunoscut un statut similar celui recunoscut parlamentarilor si membrilor guvernului, urmand ca acest statut sa fie reflectat si sub aspectul indemnizatiei recunoscute judecatorilor.
UNJR, desi nu este un sindicat, doreste in mod justificat sa fie recunoscuta ca unul din partenerii de discutii de catre institutiile politice in problemele care privesc sistemul judiciar.
MEDEL va urmari in continuare desfasurarea evenimentelor, manifestandu-si speranta ca Guvernul Romaniei va intelege sa asigure toate conditiile prevazute de Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului Ministrilor.
MEDEL are statut de observator pe langa Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni si va supune atentiei Consiliului situatia existenta in Romania.
Vito Monetti,
Presedinte MEDEL, adjunct al Procurorului General, Curtea de Casatie, Roma”
joi, 3 septembrie 2009
A treia putere
Departe de a fi un fenomen românesc, situaţia poate fi identificată în forme specifice şi în unele ţări în care până de curând exigenţele democratice erau ceva mai atent respectate decât pe la noi, precum Franţa şi Italia. Oricum, în România încercarea târzie a judecătorilor de a-şi câştiga locul de putere în stat e privită cu reticenţă nu doar de politicieni (care fiind antrenaţi în exercitarea celorlalte două puteri încearcă să elimine Justiţia ca pe o sursă de incertitudine), ci şi de presă şi o bună parte a opiniei publice. Confuzia promovată de legislaţia românească între judecători şi procurori, consideraţi împreună magistraţi, a contribuit şi ea la dramatizarea unui conflict de putere şi legitimitate care ilustrează la rândul său criza de regim prin care trece România. Ceea ce se întâmplă cu Justiţia este doar un episod din lupta pentru controlul puterii. O dovadă în plus că regimul politic românesc, la douăzeci de ani de la căderea ceauşismului şi la 19 ani de la adoptarea Constituţiei, este încă în faza iniţială.
Presa sau opinia publică nu a iertat judecătorilor cererile privind menţinerea nivelului ridicat al salarizării. Toate încercările, nu tocmai inspirate în termenii comunicării publice, de a-şi menţine vechile drepturi salariale au fost privite ca acţiuni ce urmăresc conservarea unor privilegii oarecum „aristocratice“. Iar pe timp de criză economică severă, precum cea în care se află România, aceasta pare deja un exces. Pe de altă parte, faptul că instanţele de judecată s-au pronunţat asupra drepturilor salariale ale magistraţilor a fost prezentat ca un conflict de interese. Cine însă ar putea judeca, într-un stat de drept, un caz adus în faţa instanţelor în afara judecătorilor? Iar atunci când medicii diagnostichează în cazul altor medici să fie tot conflict de interese? Pentru o bună parte din români nu doar că Justiţia nu apare ca o putere reală. Dar după toate aparenţele nici nu este dorită astfel. Afectaţi de prezumţia de parţialitate, judecătorii au ajuns să fie acuzaţi de orice, de la subminarea economiei naţionale până la criza politică. E ca şi când justiţia, iar nu politica, ar fi responsabilă de direcţia ţării.
Dacă în România atacul împotriva judecătorilor pleacă de la chestiuni triviale precum banii, în Franţa sau în Italia, magistraţii sunt vizaţi pentru că au anchetat politicieni precum Sarkozy şi Berlusconi.
Să fie oare şi acţiunea concertată împotriva judecătorilor din România un atac preventiv? Atât unii oameni de afaceri, cât şi unii politicieni au tot interesul să marginalizeze justiţia. Şi mai ales să scadă şi mai mult încrederea în capacitatea judecătorilor de a fi imparţiali. Dar cum ar putea să analizeze imparţial un judecător cu un salariu de doar 1.000 de euro un caz care implică sume de sute de milioane sau miliarde de euro? Câtă forţă morală ar trebui să aibă pentru a rezista tentaţiei?
În fond, problema nu este una de salarizare, ci de filozofie a guvernării. Şi când politicienii nu doar că nu agreează justiţia ca exerciţiu independent, ci şi urmăresc să o transforme într-o anexă docilă a Executivului, zilele democraţiei, chiar şi de faţadă, sunt numărate.Atacarea inamovibilităţii judecătorilor, precum şi a imunităţii sau a mandatului reprezentativ al parlamentarilor reprezintă mai mult decât un fapt divers. Că multe din sentinţele date de instanţe sunt discutabile, că unii judecători nu sunt suficient de experimentaţi, e una, dar când toate acestea devin argumente pentru a transformare justiţia într-o cenuşăreasă, e altceva. Iar Cenuşăreasa, ştim bine, şi-a dorit să fie luată în căsătorie de Făt-Frumos, nu să-l judece!
COTIDIANUL - Cristian Pirvulescu
PS: În toată gălăgia isterică a presei, gălăgie făcută şi nu născută, acest articol va trece, probabil, neobservat;păcat, căci după un nebun uşor se ia lumea, dar după unul cu minte mai rar...Şi mă întreb -când vom avea un Tangentopoli la malul Dâmboviţei ?
miercuri, 2 septembrie 2009
S-a constituit Reteaua Nationala a Adunarilor Generale ale Judecatorilor
Cu privire la protestul declansat in prezent in instantele din Romania, RNAG este in masura sa aduca la cunostinta colegilor si publicului urmatoarele:
Ca urmare a adunarilor generale desfasurate pana in prezent, la data de 1.09.2009 au adoptat hotarari cu privire la insusirea unei forme de protest Inalta Curte de Casatie si Justitie si un numar de 12 curti de apel, din totalul de 15. Astfel, s-a decis incetarea activitatii de judecata de catre: CA Alba Iulia, CA Bucuresti, CA Cluj, CA Constanta, CA Galati, CA Oradea, CA Pitesti, CA Suceava, Curtea de Apel Ploiesti, CA Iasi, CA Brasov, CA Targu Mures. Celelalte 3 curti de apel ramase au programate adunarile generale in perioada imediat urmatoare, in raport de situatia particulara a duratei concediilor de odihna si planificarea inceputului activitatii de judecata.
Tribunalele care au avut organizate adunarile generale ale judecatorilor a ajuns astazi la numarul 31, restul urmand sa organizeze adunari similare pana in data de 3.09.2009. Dintre tribunalele care au derulat deja adunarile generale enumeram: Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Neamt, Tribunalul Bihor, Tribunalul Bistrita Nasaud, Tribunalul Botosani, Tribunalul Braila, Tribunalul Brasov, Tribunalul Buzau, Tribunalul Cluj, Tribunalul comercial Cluj, Tribunalul comercial Mures, Tribunalul Constanta, Tribunalul Dambovita, Tribunalul Galati, Tribunalul Harghita, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Iasi, Tribunalul Maramures, Tribunalul Mehedinti, Tribunalul Mures, Tribunalul Neamt, Tribunalul Olt, Tribunalul Prahova, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Timis, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Valcea, Tribunalul Vrancea.
De asemenea, peste 100 de judecatorii au avut deja organizate adunari generale ale judecatorilor, fie separat, fie impreuna cu instantele superioare ierarhic din a caror circumscriptie fac parte.
Ca urmare, cca. 80% din totalul instantelor din Romania au aderat la derularea unor forme de protest, incepand cu 31.08.2009 si pana astazi. Toate au optat pana acum la incetarea activitatii de judecata, majoritatea incepand cu 1 septembrie 2009, restul incepand cu 7 sept 2009. Mai multe parchete de pe langa instantele de judecata au decis sprijinirea protestului jduecatorilor si adoptarea unor forme particulare de protest (neefetuarea urmaririlor penale, incetarea activitatii de audiente, neexpedierea inscrisurilor procedurale catre parti).
Sinteza solicitarilor judecatorilor, asa cum au rezultat din Hotararile adunarilor generale centralizate de RNAG pana in acest moment, este:
1. Salarizarea judecatorilor la nivelul celorlalte doua puteri in stat, respectiv stabilirea coeficientilor de salarizare pentru judecatorii definitivi incepand de la nivelul de salarizare al secretarului de stat si pana la coeficientul maxim.
3. Trecerea bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei la ICCJ.
4. Stabilirea pentru bugetul justitiei, respectiv al curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor, al ICCJ si al Ministerului Public, cumulate, a unui prag minim de 1% din PIB.
5. Alocarea urgenta de fonduri bugetare suplimentare instantelor judecatoresti prin rectificare bugetara
6. Colectarea taxelor de timbru in bugetul propriu al sistemului justitiei.
7. Eliminarea obligatiei de participare a judecatorilor la orice activitate legata de orice fel de scrutinuri electorale, incepand cu alegerile prezidentiale din noiembrie 2009.
8. Plata drepturilor salariale restante.
9. Autogestionarea de catre judecator a propriei incarcaturi cu dosare a sedintei de judecata
10. Limitarea duratei sedintelor de judecata pentru a se respecta programul zilnic de lucru de opt ore, potrivit Regulamentului de ordine interioara a instantelor, inclusiv activitatea de deliberare, pronuntare in sedinta publica, completarea condicilor de sedinta si inscrierea solutiilor in programul informatic, fiecare instanta urmand sa stabileasca aceasta limita in functie de specificul activitatii proprii.
11. Retragerea judecatorilor din exercitarea atributiilor adminstrative.
12. Promovarea unei politici eficiente de ocupare a posturilor vacante din justitie.
13. Recunoasterea justitiei drept domeniu strategic de interes national si elaborarea pana la sfarsitul anului a unei strategii de consolidare a sistemului judiciar.
14. Incheierea unui Pact asupra justitiei, de catre puterea executiva, legislativa si judecatoreasca, care sa garanteze respectarea recomandarile Comitetului Ministrilor cu privire la independenta Puterii judecatoresti.
15. Consiliul Superior al Magistraturii sa adopte un regulament privind normarea activitatii jurisdictionale si administrative.
16. Inalta Curte de Casatie si Justitie sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru declansarea controlului de neconstitutionalitate a legii de salarizare unitara.
17. Promovarea unor plangeri individuale la Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin incalcarea grava a principiilor statului de drept.
PS: Propun colegilor procurori să facem acelaşi lucru. O bună informare, solidaritate şi acţiune comună(pe deplin legală şi coerentă) nu ar strica.
De la lume adunate XI
"Dati afara si executatii PE ACESTI IMPOSTORII CARE AU FACUT GREVA ILEGALA poporul NU este de acord cu ei pregatiti alti magistrati noi alfel astia ne termina cu cate procese sunt la CEDO Schimbati legea consTitutia ce naiba"
"Cred ca mor de ciuda ca se poate si fara ei, e destul politia si armata pentru ordine in tara nu au nici o valoare pentru ca sunt corupti si banditi iar actiunuile lor nu prezinta credibilitate pentru oameni, sunt un balast pentru societate"
Dă boborul în noi nene Iancule, de se cutremură catapeteasma circului...
marți, 1 septembrie 2009
De la nenea Iancu citire
Am ales câteva vorbe de duh scrise de I.L. Caragiale, din antologia "Despre lume, artă şi neamul românesc" întocmită de dl. Dan C. Mihăilescu. Nu s-a schimbat nimic, s-a revizuit doar, pe ici pe colo, dar nu în părţile esenţiale.
Despre virtuţi şi vicii
„ M-am exilat şi atât. Aerul aici îmi prieşte, sunt mulţumit cu ai mei şi nu am ce căuta acolo, unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iar munca şi talentul vicii demne de compătimit. „
Despre Europa
„Multe am învăţat de când trăiesc în mijlocul Europei civilizate – unde e dreptate la tribunal fiindcă e şi pe stradă – şi între toate una mai ales, că omul trebuie să spună europeneşte , nu greco – ţigăneşte, ceea ce crede.”
Despre prost
„Ascultă-mă pe mine, iubitule, lumea toată, cu frumuseţile şi ororile ei, cu toate durerile şi voluptăţile ei, cu toate minunile ei tele - şi micro – scopice, în fine cu toate ale ei, toată – nu sunt nimic ! El, prostul, el este totul ! El este buricul Universului…”
Încotro mergem ?
„Dacă am avea pe cine să ne poată duce, am merge încotro ar trebui să mergem. Dar fiindcă la noi toţi comandă şi nimeni nu ascultă, - căci nu s-au născut încă nici cine să comande, nici cine să ştie asculta – mergem şi noi cum merg toate în natură sub imperiul necesităţii, mergem încotro o vrea Cel de sus – Dumnezeu, adică. Şi doar o fi El bun să nu ne ducă de râpă.”
Despre administraţie
„Încolo, sistema lucrează fără supărare pe toată linia, afară de netăgăduite rare excepţii onorabile. De aceea, cu un zâmbet plin de amărăciune, românul numeşte ţara lui patria bacşişului şi a hatârului”
Despre oligarhie
„Asta, în ţara românească, se numeşte, cu tot seriosul, sistemă democratică…Şi oligarhia asta, semicultă sau, în cel mai bun caz, fals cultă, pe cât de incapabilă de producţie utilă ori de gândire, pe atât de lacomă la câştiguri şi onoruri, îşi arogă puterea întreagă a statului”
Despre „bobor”
„Şi la glasul amicilor boborului, boborul, ridicând reteveiul, simbolul suveranităţii sale, izbucnea, la adresa vampirilor care-i sugeau sudoarea şi sângele, în imprecaţiuni naţionale de se cutremura catapeteasma circului… ”
luni, 31 august 2009
PROTEST
Procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti au decis luni sa se solidarizeze cu judecatorii si sa suspende, din 1 septembrie, activitatile de relatii cu publicul, recomandand efectuarea activitatilor de urmarire penala doar in cauzele urgente.
Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti a decis "solidarizarea cu protestul colegilor judecatori din cadrul Tribunalului Bucuresti si Curtii de Apel Bucuresti, referitor la stadiul executarii hotararilor judecatoresti avand ca obiect drepturi salariale restante si la proiectul legii unice de salarizare", se arata intr-un comunicat de presa.
In ce consta protestul procurorilor:
suspendarea activitatii de relatii cu publicul, situatie in care se vor sista: acordarea de audiente de catre conducerea unitatii si primirea de plangeri, cereri, memorii la sediul parchetului;
recomandarea ca procurorii de sedinta sa formuleze concluzii de amanare a cauzelor, cu exceptia celor urgente, urmare protestului judecatorilor;
efectuarea activitatilor de urmarire penala si supraveghere a urmaririi penale doar in cauzele urgente.
Pentru ce protesteaza procurorii:
neplata integrala a drepturilor salariale recunoscute prin hotarari judecatoresti si a sporului de suprasolicitare neuropsihica, de 50%;
includerea in proiectul legii unice de salarizare a unor prevederi a caror aplicare ar duce la scaderea ingrijoratoare a veniturilor magistratilor, cu incalcarea principiului drepturilor castigate si care ar crea discriminari in raport cu celelalte autoritati ale statului;
imposibilitatea normalei infaptuiri a actului de justitie, in conditiile adoptarii unor masuri de reducere a activitatii, de tipul concediului fara plata, la care se face referire in declaratiile publice ale reprezentantilor executivului;
riscul blocarii intregii activitati din cauza subfinantarii sistemului judiciar (lipsa fondurilor pentru plata expertizelor, furnituri, carburant, expedierea citatiilor) si conditiilor inadecvate de lucru;
impactul negativ pe care il au asupra activitatii magistratilor actiunile publice concertate de defaimare a intregului sistem de justitie.
Procurorii sustin ca, prin aceste decizii, este afectat statutul magistratilor, cu consecinte asupra independentei, impartialitatii si obiectivitatii acestora.
Magistratii Tribunalului Bucuresti si cei ai Curtii de Apel Bucuresti au suspendat, incepand de luni, toate activitatile, cu exceptia judecarii cauzelor penale referitoare la masuri de arestare preventiva pe cale sa expire si a celor civile referitoare la plasamentul minorilor.
In plus, judecatorii vor refuza desemnarea in birourile electorale, iar personalul auxiliar va intrerupe orice activitate cu publicul. Magistratii sunt nemultumiti de modul de salarizare propus de legea unica si sustin ca salariile lor ar putea scadea cu pana la 60% in urma aplicarii acesteia.
joi, 27 august 2009
Magistraţi, staţi liniştiţi la locurili voastre !
Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat, miercuri, după discuţiile de la Guvern, că vrea să liniştească personalul din Justiţie, precizând că Guvernul a găsit banii necesari pentru plata drepturilor restante, acest lucru urmând să fie rezolvat prin rectificarea bugetară.
"Vreau să-i liniştesc pe cei din Justiţie şi să le spun că s-au găsit resursele drepturilor restante, asta în condiţiile în care zeci de mii de oameni din sistemul bugetar sunt disponibilizaţi. Cred că ar trebui să se ţină cont că şi actul de justiţie face parte dintr-un ansamblu", a declarat Costin.
Potrivit proiectului de rectificare bugetară, Ministerul Justiţiei ar urma să primească pentru plata drepturilor restante suma de 11.264.000 de lei.
Costin a mai spus că, potrivit proiectului, unul dintre ministerele care ar urma să piardă din bugetul alocat iniţial este cel al Tineretului şi Sportului.
COMENTARIU:
Să înţeleg că sus-numitul ar vrea să se facă nişte disponibilizări în sistemul judiciar român ? Ştie preopinentul că există o lipsă mare în ţara asta de magistraţi ? Mai ştie ce salariu are un magistrat român ? Păi să cităm din raportul Comisiei Europene pentru Eficientizarea Justiţiei: "3.508 euro/lună reprezintă media europeană a salariului brut al unui judecător şi 2.700 euro/lună reprezintă media europeană a salariului brut al procurorilor la început de carieră. "
Şi apropo: şezi mumos Bubico !
PS: În România, un magistrat cu o vechime mai mică de un an are un salariu lunar de 1.800 de lei (circa 440 de euro), iar cei cu vechimea între doi şi trei ani circa 2.300 de lei (aproximativ 530 de euro). Grila de salarizare a magistraţilor a fost stabilită prin Ordonanţa de urgenţă 27 din 29 martie 2006. Calculul se face în funcţie de valoarea de referinţă sectorială care se multiplică cu un coeficient ce ţine cont de vechimea în muncă etc.
vineri, 7 august 2009
Justiţie
"Cine are mult se teme că are mult de pierdut"
"....justiţia are aici trăsături adormite, şi acest lucru nu este de mirare, în fond, la o doamnă veşnic legată la ochi."
"- Împarte aşternutul cu un superavocat, am explicate eu din nou, cu starul starurilor juridice, cu un ticălos îngamfat, cu marele avocat al tuturor, raporturile sexuale devin astfel acte juridice."
"Orice martor are tendinţa să amestece faptele reale cu născociri inconştiente. Un incident văzut de un martor se întamplă atât in afară, cat şi înlăuntrul acestuia. El percepe in felul sau intamplarea, inregistrând-o în memorie, dar memoria işi pune, la rândul ei, amprenta pe eveniment: orice memorie redă, de fapt, o alta intâmplare."
Friedrich Durrenmatt – Justiţie
Editura Humanitas 2007
miercuri, 5 august 2009
Un jurist, ambasador al SUA în România
Avocatul Mark Gitenstein este fiul Annei si al lui Seymour Gitenstein, un om de afaceri din Florala, un orasel de 2000 de locuitori din tinutul Convington, statul Alabama (sudul SUA). Bunicul dinspre tata era Israel Gitenstein, supranumit “Mister G”, a emigrat din Basarabia in America. A construit fabrici de confectii la Florala si la Franklin Ferguson. Noul ambasador este casatorit şi are trei copii: Rebecca, Ben si Sarah.
Gitenstein a lucrat din anul 1989 la firma de avocatură Mayer Brown, ca avocat partener. Până în 1989, noul ambasador SUA în România a ocupat diferite funcţii în structura Senatului, cum ar fi aceea de consilier şef al Comitetului pentru Justiţie (1987 -1988). Gitenstein a fost consilier al United States Senate Select Committee on Intelligence (1975–1978). Acest comitet monitorizează activitatea United States Intelligence Community.
A publicat lucrarea "An Insider's Account of America's Rejection of Robert Bork's Nomination to the Supreme Court" (1992). La Brookings Institute, Gitenstein este coautor al unei lucrări privind încarcerarea persoanelor suspecte de acte de terorism ( noiembrie 2007).
A făcut parte, în calitate de consilier, din echipa de tranziţie a preşedintelui ales Obama. A fost nominalizat pentru numirea ca şef al Biroului pentru Politică Legislativă din cadrul Departamentului Justiţiei (ministerul de resort din SUA), dar a fost respins în urma unui raport public care arăta că lucrase ca lobist pentru Camera de Comerţ a SUA.( http://en.wikipedia.org/wiki/Mark_Gitenstein)
Nici viitorul nu mai e ce a fost - varianta ştiri
Cutremurul a fost resimţit şi la Sofia în jurul orei locale 10.50 (11.50 ora României), informează Sofia News Agency.
Sursa: Realitatea TV
Comentariu
Conform acestei ştiri, trebuie să înţelegem că e o diferenţă de fus orar de o oră între noi şi vecinii noştrii sau că,acest cutremur a făcut o oră până în România. Cred că a stat la Giurgiu în vamă. Avea ceva de declarat sau se schimba tura.
Dar să ne lămurim. Conform U.S. Geological Survey Earthquake Hazards Program (vezi http://earthquake.usgs.gov/eqcenter/recenteqsww/Quakes/us2009jyat.php#details), recentul cutremur a avut loc la ora locală - la epicentru, 09:49:04 AM.Adică tot ora Bulgariei şi a României.
Ştefan cel Mare faţă cu seismul
Un cutremur cu o magnitudine de 6,9 - pe scara Richter si o intensitate de VIII - pe scara Mercalli (au spus unii) sau 7,1 - Richter si IX - Mercalli (dupa părerea altora). S-a petrecut "in vreme ce au sezut Domnul Stefan cel Mare la masa in Cetatea Sucevei, deplasandu-i masa", dupa insemnarile cronicarului Grigore Ureche. O parte a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei "s-a pravalit in rapa", iar domnitorul Stefan a iesit si a poruncit pivnicerului Andronic sa "strapunga un butoi de vin de Cotnari pentru slujitori". Cutremurul era interpretat ca fiind un semn bun.
Comentariu
O reacţie firească din partea unui român căruia, ştim cu toţii, îi plăcea viaţa.Păcat că paharnicul Andronic e la cele sfinte de ceva timp.
marți, 4 august 2009
Barbie budhista
un filosof indian
Gautama predica "Totul e vid"
si "Nu exista eu".
In secolul XX e.n.
Barbie e de aceeasi parere, dar se intreaba
cum de un barbat cu o asemenea burta
poate sa pozeze
zambind, si fara sa poarte camasa.
Denise Duhamel
Traducerea si prezentare din limba engleza de Claudiu Komartin
Nici viitorul nu mai e ce a fost
Consider ca guvernul actual a facut suficient de multe greseli, incat la un moment dat trebuie tras de maneca, dar, in acelasi timp, vreau sa va spun urmatorul lucru: nu este corect ca un complet de judecata sa judece drepturi banesti care revin judecatorilor si care, in mod indirect, revin si judecatorilor insisi. Este inadmisibil ca judecatorii sa-si dea sentinte lor insisi."
COMENTARIU
Interesant mod de a gândi. Eu am o propunere, ce cred că va mulţumi pe toată lumea.
Astfel, ar fi mai bine ca medicii să nu se mai trateze între ei. Să se ducă la babe sau la vraci. Dar parlamentarii care îşi voteză bugetul ? Sau alte legi care îi privesc ? Păi să le aprobe LPF. Şi pe noi să ne judece un stabor. Şi aşa mai departe...Sună bine ?
PS Aştept propuneri
joi, 30 iulie 2009
Deci lucrurile nu stau foarte rau
www.realitatea.net
PS Intr-adevar e mereu loc de mai rau. Vezi mai jos...
miercuri, 29 iulie 2009
Un triunghi eşuat
Judecătorii mai sunt antipatici, pentru că au salarii relativ mari. Churchill se mândrea cu faptul că în Anglia salariile judecătorilor nu sunt obiect de controversă politică. În asta vedea garanţia sănătăţii actului de justiţie. În România se doreşte ca judecătorii să fie săraci şi cinstiţi. Românii nu pot înţelege - iar politicienii se bucură să manipuleze această incapacitate - că mita îi costă mai scump decât salariile "anticorupţie".
Pe acest fundal, orice critică adusă de UE justiţei româneşti este primită cu simpatie. Corelativ, orice critică adusă criticii europene nu aduce voturi. Iată principalul motiv pentru care mulţi politicieni români sunt dispuşi să accepte concluziile inepte ale Raportului CE privind starea justiţiei în România, chiar dacă astfel colaborează atât la zădărnicirea progresului justiţiei româneşti, cât şi la marginalizarea României în Europa. În subsidiar, Raportul poate fi folosit şi în lupta politică internă, în care intenţionat sau nu CE a intrat imprudent şi nelegitim. Justiţia este unul din bolnavii statului român. Două conflicte majore o caracterizează: cea dintre magistraţii "închinaţi" puterii politice (în special procurorii, lăudaţi de CE) şi magistraţii victimă a presiunilor politice (în special judecătorii, criticaţi de CE); cea dintre magistraţii competenţi (tot mai puţini) şi magistraţii incompetenţi (tot mai mulţi). Lipsa conştiinţei profesionale lasă fără limite vidul conştiinţei morale. În plus, precaritatea resurselor financiare face ca numărul dosarelor simultan instrumentate de un magistrat să crească halucinant, simultan cu înrăutăţirea condiţiilor de muncă. Astfel durata de soluţionare a cauzelor creşte, iar calitatea soluţionării scade. Sunt probleme structurale ignorate de Raportul CE. Europa vrea să accelereze procesul judiciar prin reducerea dreptului la apărare - de care acuzaţii ar abuza (sic!) - sau prin reducerea controlului constituţionalităţii legilor la un exerciţiu platonic. Evident că apărându-se, inclusiv prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, împricinaţii consumă timp. Dacă nu ar putea-o face procedura ar fi expeditivă. Problema este că dreptul la apărare stă la baza ordinii publice a statului de drept, dând expresie principiului potrivit căruia este preferabilă achitarea unui vinovat decât condamnarea unui nevinovat. Pseudosoluţia CE aparţine dictaturilor. Asupra ei se insistă în legătură cu combaterea corupţiei la nivel înalt; atunci când în discuţie este lichidarea liderilor politici români importanţi. Poate că lipsirea României de elita ei politică cea mai abilă este pe placul Europei. Este ea şi în interesul românilor? Democraţia înseamnă conducerea de către oameni, iar nu de către îngeri. Desigur, oamenilor trebuie să li se indice standarde, iar instituţiile trebuie să prevină sau să limiteze violarea acestora. La limită, însă, între un conducător competent şi unul cinstit parcă tot cel dintâi este preferabil. Cu conducători proşti şi cinstiţi se ajunge în faliment. Europa cere României o justiţie eficientă şi măsuri în acest sens. Ea critică, de asemenea, politizarea procesului de adoptare a legilor de către Parlament (sic!). Care sunt însă criteriile eficienţei şi mai ales, cine le stabileşte şi cine poate interveni pentru garantarea lor? Este telejustiţia sau "justiţia populară" o asemenea măsură? Sau controlul procurorilor de către Guvern? De ce ar fi justiţia în Franţa mai eficientă decât în România? Este ea mai depolitizată şi onestă în Italia? Sunt procesele mai scurte în Marea Britanie? Din două una: fie mecanismul de control al UE nu a adus progrese în justiţia românească şi deci nu este bun; fie justiţia românească a progresat, dar mecanismul UE nu a înregistrat progresul şi deci nu este bun. În ambele ipoteze mecanismul trebuie schimbat. Când pacientul nu răspunde la tratament schimbi tratamentul, nu pacientul.
Adrian Severin
Cui îi e frica de Eugen Ionescu ?
Nicoleta Cristus: Judecatorilor nu le e frica de nimic
Nicoleta Cristus, presedintele Judecatoriei sectorului 1, joi, 23 iulie 2009, la TVR1: "Eu pot sa spun care este situatia la nivelul instantelor din Bucuresti, este situatia pe care eu o cunosc cel mai bine, situatia nu este catastrofala, deci chiar daca au existat perioade de timp in care, poate, banii nu au ajuns, nu am primit astazi hartie, sau maine, dupa trei, patru zile, saptamana viitoare a venit aceasta hartie, instanta nu a fost paralizata, sau instantele, din cauza acestor lipsuri materiale, deci lucrurile nu stau foarte rau. Nu stiu ce se va intampla in viitor, care sunt fondurile aflate la dispozitia instantelor.
Magistratii sunt nemultumiti- eu vorbesc din perspectiva judecatorilor - si au ales aceasta forma de protest, unii dintre ei, sa isi exprime aceasta nemultumire, dar, in fond, nemultumirile sunt mai profunde, si ceea ce poate nu se cunoaste sau nu este cunoscut publicului larg este ca instantele mari, in special instantele din orasele resedinta de judet- si ma refer aici la cele din Bucuresti - in primele sase luni ale anului, au avut cresteri de volum de activitate care au mers si pana la 100%. Deci, se munceste de doua ori mai mult ca anul trecut, cu aceeasi schema de personal, se munceste de dimineata pana seara, si, dupa sase luni de munca in aceste conditii, cand a venit si aceasta chestiune a suspendarii platii acestui spor, asa au ales unii dintre colegii mei sa-si exprime nemultumirea.
Deci, eu nu am nevoie de incuviintarea domnului ministru sa vorbesc si daca s-a facut un progres in justitia din Romania in ultimii ani, eu vi-l afirm si va spun cu toata responsabilitatea: suntem independenti, si nu ne este frica de nimic. Sa stiti ca judecatorilor nu le e frica nici de ministru, nici de procurorul general, nici de sefi, cum era odata, pe timpuri. Deci, noi ne spunem raspicat ceea ce avem sa ne spunem. Am avut discutii cu domnul ministru, unele furtunoase, ce-i drept.
Eu nu stiu ce trebuie facut si nu este rolul nostru sa facem ceva. Eu pot sa va spun cum se comporta judecatorii acum. Judecatorii muncesc, isi vad de treaba. Important este, cum a zis si doamna procuror general, sunt absolut de acord cu dumneaei, sa pronuntam hotarari de calitate si intr-un termen cat mai scurt. Avem nevoie nu doar de finantare si de proceduri clare, de texte de lege care sa nu mai nasca astfel de situatii. Sunt nenumarate si eu le cunosc si, uneori, toate criticile aduse sistemului la intarzierea solutionarii dosarelor sunt justificate. Noi muncim, incercam sa privim cu optimism, si lucrurile s-au schimbat. Insa eu nu sunt de acord cu cei care spun ca justitia este in aceeasi situatie ca acum zece ani sau..."
Nu stiu exact ce se intampla la instante, dar stiu ce se intampla la parchete; ma rog la unele din ele...
De foarte multe ori nu exista nici hartie si nici alte "consumabile". Solutiile nu se comunica la timp, pentru ca nu exista "bani pentru posta". Justitiabilii devin nervosi (oare fara motiv ?)si totul devine un calvar...pentru toata lumea.Mai mult decat atat, solutiile nu se comunica prin recomandata, astfel incat se ajunge la situatia, kafkiana zic eu, ca aceeasi solutie sa fie expediata de nenumarate ori, dupa ce in prealabil "petentul" a formulat vreo 4-5 cereri. Sa te fereasca necuratul sa ai nevoie de o dovada "de prelungire" (cunoscatorii stiu despre ce e vorba).Deci lucrurile nu stau foarte rau (vorba doamnei judecator), ci de-a dreptul absurd.Eugen Ionescu ar fi de-a dreptul invidios.
Cat despre birouri ce sa mai vorbim. Cate 4-5 procurori si un grefier, se lafaie ca niste adevarati bugetari de lux in nici 30 de metri patrati.
Sa facem o fotocopie. Un xerox pe romaneste.Nu va grabiti! Nu exista hartie, toner, etc. Fax ? Nu functioneaza de cateva saptamani. Motivul ? Nu e hartie...dupa care se termina tonerul.Auzi !? Du-te si tu la "capitala" si roaga-le pe fetele alea...
Zice colega judecator ca dupa cateva zile, o saptamana, vine hartia. Pai si pana atunci ? Va spun eu. Pui mana si dai 10 lei si iti cumperi un top. Ca un magistrat de top ce esti. Sa ma ierte doamna judecator, dar eu nu consider normal ca lucruri esentiale ca banala hartie sa "apara" dupa cateva zile, pe principiul mai bine mai tarziu decat niciodata.
Eu am prins ceva din "timpurile" alea. Adica anii 1991-1998. Credeti ca ne era frica de procurorul general ? Sau de ministru ? Nu ne era...Poate inainte de 89. Sa zica altii, ca eu nu stiu.
De procurorul general le-a fost frica celor care suportau caile extraordinare de atac in dosarele privind proprietatea. Din cauza carora si eu si doamna judecator (ca orice contribuabili respectabili)scoatem bani din buzunar, si acum dupa mai mult de 10 ani, ca sa platim despagubirile acordate prin hotarari CEDO. Pe 22 aprilie s-a publicat un raport al Consiliului Europei, care spune ca Romania are de platit 12, 2 milioane de euro, fiind totodata si rau-platnica (a achitat doar 5% la suta din total). Si asta in conditiile in care tara are mai multi pensionari decat salariati. In ritmul asta nu o sa mai am nici cei 10 lei de "top".
Da, avem nevoie nu numai de finantare ci si de o legislatie coerenta. Doar atat? Iata ce spune CEDO la data de 27 ianuarie 2009 in cauza Stefan si Stef impotriva Romaniei: "În speţă, Curtea observă că, într-o serie de hotărâri, Curtea Supremă de Justiţie a interpretat dispoziţiile Legii nr. 51/1995 ca acordând consilierilor juridici cu o vechime mai mare de zece ani dreptul de primire în profesia de avocat cu scutire de examen. Cu toate acestea, Curtea observă că, în mod contrar jurisprudenţei sale constante care confirmă acest drept, Curtea Supremă de Justiţie a adoptat o soluţie diametral opusă în cauzele reclamanţilor. Trebuie să se constate că cele două hotărâri din 30 ianuarie 2003 nu pot fi calificate drept un reviriment al jurisprudenţei datorat unei noi interpretări a legii. Curtea Supremă de Justiţie nu a explicat în nici un fel motivele schimbării poziţiei sale şi a revenit ulterior la jurisprudenţa sa constantă. În acest context, cele două hotărâri care le refuză reclamanţilor dreptul de a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 51/1995 apar singulare şi arbitrare.Reiese că incertitudinea jurisprudenţială care a determinat respingerea acţiunilor reclamanţilor, la care se adaugă absenţa unui mecanism capabil să asigure coerenţa de practică chiar în cadrul celei mai înalte instanţe naţionale, a avut ca efect privarea reclamanţilor de dreptul la primirea în profesie cu scutire de examen, în timp ce altor persoane care se află într-o situaţie similară li s-a recunoscut acest drept [a se vedea, mutatis mutandis, Beian (nr. 1), citată anterior, § 40]." Si nu mai putin se arata:" Cu toate acestea, Curtea subliniază că rolul unei instanţe supreme este tocmai să soluţioneze aceste contradicţii [Zielinski şi Pradal şi Gonzalez şi alţii împotriva Franţei (GC), nr. 24846/94 şi 34165/96 - 34173/96, § 59, CEDO 1999-VII]. În consecinţă, în cazul apariţiei unei practici divergente în cadrul celei mai înalte autorităţi judecătoreşti din ţară, aceasta din urmă devine ea însăşi sursă de insecuritate juridică, aducând astfel atingere principiului securităţii juridice şi reducând încrederea publicului în sistemul judiciar [Beian împotriva României (nr. 1), nr. 30658/05, § 39, CEDO 2007... "
Chiar nu ne e frica de nimic ? Nici macar de Dumnezeu ? Intelegeti acum de ce Eugen Ionescu este parintele teatrului absurd ?
vineri, 3 iulie 2009
Spre luare aminte
Puterea de care dispune un magistrat e atât de mare incit daca i se asigura prin inamovibilitate si libertatea de conştiinţă si de judecata, fără garanţiile unei temeinice pregătiri juridice si fără aceasta servitute in interesul colectivităţii umane, ar ajunge sa creeze din magistrat un mic, dar periculos dictator.
Libertatea nu încape in orice suflet. Sunt suflete servile din naştere, care nu ştiu sa preţuiască libertatea, unicul sens al existentei umane.
Cine are suflet servil, nu are ce caută in magistratura. A fi magistrat nu înseamnă a fi funcţionar si, mai ales, funcţionar obedient si complice al executivului arbitrar si fără control.
Spuneam cândva - si rog pe cititor sa înlocuiască noţiunea de jurist cu cea de magistrat, in ce voi cita acum:
A fi jurist, înseamnă a fi uman. Eu nu am cunoscut pana acum un jurist mizantrop, după cum nu pot înţelege nici pe magistratul care are voluptatea sadica de a condamna cu orice preţ.
Dreptul de a judeca - atribut divin - nu s-a conferit oamenilor decât in măsura in care au dovedit ca au o înţelegere indulgenta a greşelilor omeneşti si ca îndeplinesc aceasta misiune cu acel infinit regret al marilor pedagogi, care sunt siliţi sa pedepsească pe cei mai buni elevi, din grija si nevoia de a-i îndrepta.
Sub regimurile dictatoriale, adică regimurile bunului plac, s-au verificat adevăraţii magistraţi, născuţi a fi magistraţi.
Unii dintre ei s-au ridicat cu prilejul interpretării si aplicării unor legi absurde si aspre, as putea sa le numesc, cu prilejul unor legi criminale, de ura si de prigoana împotriva oamenilor, la nivelul marilor judecători ai trecutului."
Hurmuz Aznavorian - „Excelenţa legii”
marți, 9 iunie 2009
De la lume adunate X
"Purceii grasuti din justitie ne distrug siguranta. Voi vad ca asta vreti."
Categoria "Suntem nişte atât de superiori"
"Are perfecta dreptate ! Este timpul sa terminam cu aceste pretentii exagerate, mai ales vis a vis de actul de justitie cu destule lacune la nivel de Tara, sa incetam a ne considera atat de superiori fata de ceilalti conationali !"
Categoria "Sezonul de transferuri"
"Cred ca se impune angajarea unor magistrati din UE idiferent cat ne va costa,mai ales daca vom fi monitorizati din cauza problemelor din justitie."
joi, 28 mai 2009
De la lume adunate IX
"sa voteze bugetarii care taie frunza la caini si magistratii care traiesc intr-un lux orbitor: asta se chiama crima."
Categoria "Prelatul care priveşte insecta incomodă"
"judecatorii sunt de regula stapaniti de dorinta de a castiga tot mai bine...daca se poate chiar mai mult decat puterea legislativa....se cred o casta aparte cu privilegii...intr-o perioada invidiau avocatii ptr statutul lor si pentru pretinsele lor venituri mari...acuma,realizand ca ei castiga mai mult decat 9o% dintre avocati,sunt multumiti...privesc avocatii ca pe niste insecte incomode si viseaza la o justitie in care avocatii sa stea acasa sau la cabinet,fara a-i mai deranja in salile de judecata in care ei oficiaza ca niste prelati.trimisi ai lui dumnezeu pentru a imparti prostimii dreptatea..."
Categoria "Dacă Dumnezeu nu mă iartă, mă iartă excepţiile"
"Să vă fie ruşine domnilor judecători şi procurori ! dar să vă fie ruşine şi dumneavoastră domnilor avocaţi! Rog excepţiile să mă ierte pentru această opinie dar a fost determinată de atitudinea dumneavoastră ."
Categoria " Se vindecă, pentru că unii care chiar produc"
ŢMagistrahotii astia chiar nu pricep sau se fac ,ori chiar cred ca ei sunt mai presus de lege ,se cred dumnezei de vor salarii speciale ,atata timp cat ei au coruptia in sange si se vindeca doar cu glontul sau cu streangul ,daca nu inteleg ca unii oameni care chiar produc ceva au salarii de mizerie ,iar ei produc doar paguba in bugetul tarii si saracie in tara ,si haos in judecarea proceselor.
marți, 26 mai 2009
De la lume adunate VIII
"te doare capul cand te uiti la fauna din fruntea acestei intitutii retrograde si stai sa te intrebi, cand rebuie sa ma prezint in fata unui magistrat ce ar trebui sa am asupra mea: un sac de bani sau un KALASHNIKOV. Va las pe dumneavostra simplii cetateni (exclus parerile faunei mai sus amintite) sa va exprimati opiniile."
Categoria "Trecând duios graniţa de stat"
"sa plece trecand granita de stat a romaniei! mare smecherie! au facut ceva pana acum? niste smecheri care se supara ca nu vor mai avea megasalariile de pana acum. uitati-va la voi intai si la cartonasul galben pe care ni-l arata ue de ani de zile si la marsaviile pe care le-ati facut si le faceti permanent! plecati! toti!"
Categoria "Fie cât de mică tot mare e"
si unde sa plece judecatorii? de unde sa mai aibe venituri sa traiasca pe picior mare? sa fim seriosi. oricit de mici vor fi salariile, la fel de bine vor trai.
Categoria "De veghe in lanul...de porumb"
"pai nu e justitie, e haos, pe care voi l-ati facut, acordanadu-va cu nerusinare de doua ori un spor de 50 la suta. ajunge cu cat platim impozite sa tinem in spate magistrati cu salariu mediu de 8.500 lei (atat e acum), si grefieri cu 3500 (atat e acum). un grefier la noi castiga comparativ cu salariul mediu, cat castiga un judecator in Franta. In lanul de porumb cu voi, lipitori pe bugetul statului!"
Categoria "Citeşte biletul înfipt în spate"
"cea mai mare prostie care se face la noi (nu numai in justitie) este ca se face comparatie cu ce se intampla in tari civilizate din vest.daca in suedia hotul iti lasa un bilet in care-si cere scuze in romania hotul iti poate lasa un cutit in spate.in romania nu este cazul sa micsorezi pedepsele.este un NON SENS,O ABERATIE!"
vineri, 22 mai 2009
De la lume adunate VII
"Când cei din CSM vorbesc despre reforme in justitie de fapt se gândesc la salarii, să fie cât mai mari, altfel cum se poate ca ei sa aibă salariile mai mari cu 50% decât ceilalti magistrati si să nu ia atitudine. Ce a facut CSM-ul pană in prezent? Nimic. Au pasat din munca judecătorilor la grefieri, pentru ca atunci când merg la vechile locuri de muncă să stea. Mare ruşine."
Categoria "Comfiscarea-văz enorm şi simţ monstruos"
"Asta se numeste crima organizata inpotriva statului de drept. Comfiscarea tuturor bunurilor si trecerea lor in patrimoniul statului. Vai , dar scriu tot felul de enormitati. Seful este liber ca pasarea cerului, presupun si eu."
luni, 18 mai 2009
De la lume adunate VI
"Eliberările astea sub control judiciar pot fi acuzate de slăbiciuni subiective a celor chemaţi să facă justiţie în România, dar mai poate avea şi un scop ascuns, parşiv, subteran, prin care judecătorii speră ca învinuitul oricare ar fi el să comită greşeli în libertate care să aducă la bară şi alte persoane."
Categoria "Şi magistraţii se mituiesc, nu-i aşa ?"
"Se pare ca salariile magistratilor nu sunt suficient de mari pentru a se mitui intre ei. Rugam guvernul sa le mareasca salariile pentru ca oamenii astia sa poata sa aiba independenta totala sa poata face stat in stat si sa sfideze toata tara. Oricum am inteles ca asta a fost pensionata, fac pariu ca are 33 000 ron pe luna, merita."
joi, 14 mai 2009
De la lume adunate V
La salariile nesimţite pe care le luaţi, puteţi face şi voi chetă în vremuri de criză, sau voi nu aţi auzit de aşa ceva. Mare lucru dacă vă cumpăraţi şi voi câte un pix din salariul de lux
Categoria "Nu merită dar şi altele în plus"
Atata vreme cat o hotarare judecatoreasca nu este redactata si trimisa partilor din proces nici la mai mult de doua luni de la pronuntarea ei de catre instanta, consider ca personalul implicat nu merita nici drepturile pe care le primesc astazi, dar si altele in plus !......
marți, 12 mai 2009
De la lume adunate IV
"De ce se vorbeste tot timpul despre judecatori?! sporurile judecatorilor, coruptia
judecatorilor, chiriile judecatorilor.... oare procurorii nu sunt tot magistrati?! Si ei primesc aceleasi sporuri daca nu mai multe, si lor li se deconteaza chiria, ei au primit toti sporul vestiti de 50 %, fara discriminari judecatorii nu. Este vreun interes in discreditarea judecatorilor?! Eu cred ca da. Repet exista si procurorii pe langa judecatori ca magistrati. Nu mai dezinformati!"
De la lume adunate III
"Este sigur o mână criminală sau un grup de interese care tot comandă greve ....Acum poate vor urma : frizerii,hingherii,gunoierii,vitanjeorii,dascălii şi călugării,etc."
Categoria "Cine merita sa i se dea ?"
"Pentru grefieri chiria se deconteaza doar de doua luni chiria. Sa se verifice cine
primeste legal decontarea chiriei, deoarece sunt plin de magistati care platesc chirie la
parintii lor. Si un grefier are salariul intre 1000-1800 lei iar un judecator in jur de
6.000 lei . Cine merita sa i se deconteze chiria?"
Categoria "Nu produci nu mănânci"
"Interesant este ca toti cei enumerati mai sus nu produc nimic. Cite pensii ale celor direct productivi trebuie sa se cumuleze ca sa ajunga la nivelul unei astfel de "pensii speciale"? Intr-o societate normala nu am avea nevoie de nici unul dintre acesti "SPECIALI"."
Categoria " Eu decin, el decine, dar tu decini ?"
"Cine decine care sunt meseriile speciale?
De ce magistratii sunt bagati in categoria asta? Ce au iei atat de special? Buzunare mai largi cumva?"
Categoria "Dau un virus pentru un procent"
"De la magistrati,cu procentul de 50% ,a inceput sa bintuie virusul in tot sistemul de salarizare de stat: profesori,sa. unul din sporuri e de 50%,de fapt 75%.desi a fost cuprins,anterior in salar il revendica din nou (deci aplicat de 2 ori devine 1,5x0,5x100= 75%!!!!!)"
Categoria "Concupiscenţa sinergetică şi caracatopişniţa cu came"
"Aici,putem neglija acuzatia de reductionism , deoarece orice model se apropie doar asimptotic de realitate.In cazul de fata,simpla utilizare a unui model analogic adecvat conduce la cresterea informatiei( a ordinii) si scaderea entropiei...Ceeace si dorim. Energia reactiva(birocratia) ajuta la producerea energiei active-valutare (productia), care doar ea se factureaza.Orice crestere necontrolata a energiei reactive(birocratia) conduce la "incarcarea" suplimentara a retelelor cu "supratensiuni" si posibile "conturnari"..."
luni, 11 mai 2009
De la lume adunate II
Ce naiba..? astia se lafaie in lux cu salariile si se mai si bat pe
sporurii...incredibil.. asa foame de banii sa fie in sectoru asta? incredibil cat de
"fomisti" pot fi cei din clasa "culta" din romania, ei care ar trebuii sa fie un
exemplu.."
Categoria "Toţi nu merităm"
"Magistratii din Romania NU MERITA salariile pe care le au: 1. Toti (absolut toti) nu
merita asemenea salarii pentru ca NU SUNT mai importanti decat medicii sau chiar
profesorii! 2. Multi dintre ei sunt persoane corupte si care isi bat joc de
oameni/firme/institutii publice prin Hotarile aberante pe care le iau in diverse procese!"
Categoria "Ai grijă ce îţi doreşti"
"Daca nu le mai convin salariile la coruptii astia din justitie sa-si dea demisia e nevoie urgenta de capsunari si prostituate in UE"
"Oricum ,incapabili sint mare parte din ei.Nu au nevoie de spor de stres ci spor de prostie.Am trait pe pielea mea.Se da sentinta vine acasa dupa mai mult de 30 de zile,cu greseli la nume si adresa ,mergem la ei sa indrepte eroare materiala-alte 30 de zile .Dupa alte 30 zile si mai multe ce credeti ca vine acsa -sentinta scrisa cu aceleasi greseli ,identica cu prima.Pai sa nu dai cu ei de pamint?Dar la tv au pretentii.Traim in Romania."
vineri, 8 mai 2009
De la lume adunate I
Stimatii magistrati, nu inteleg VIRULENTA cu care seful statului etc......Nici eu nu inteleg VIRULENTA APROAPE PATOLOGICA cu care reprezentanti ai magistratilor urmaresc interese atat de meschine, cum ar fi obtinerea de venituri prin dispretul total al legii, printr-o ... iesita din comun, si, toate acestea, chipurile, sub masca apararii Constitutiei si legilor tarii
Daca tot lucrati in sistem, puteti raspunde la o intrbare de bun simt : In contextul
legii privind conflictul de interese, cat de legale sunt hotararile judecatoresti prin care vi se atribuie tot felul de facilitati si sporuri? Sau: Analizand prevederile constitutionale privind egalitatea dintre cetatenii tarii, legile speciale nu sunt cumva in contradictie cu legea fundamentala a statului? Nu cumva orice cetatean Roman ar putea depune plangeri la CEDO pt discriminare? Nu ne ramane decat sa o facem chiar daca pare absurd! Ce parere aveti domnilor inalti demnitari?
De la lume adunate...
Fără comentarii
Astfel s-a facut afirmatia ca magistratii si-au acordat lor insisi majorari salariale si sporuri.
Facem precizarea ca a fost vorba de drepturi salariale recunoscute de lege, dar neacordate de Executiv, iar recunoasterea lor in instante s-a facut pe calea accesibila oricarui cetatean: litigiile de munca.
Introducerea sporurilor in sistemul de salarizare s-a facut de legiuitor tocmai pentru a evita neajunsurile legii de salarizare unica, cu coeficienti si valoare de referinta sectoriala care nu permit depasirea unor plafoane.
Toate aceste probleme puteau fi rezolvate prin adoptare legii de salarizare a magistratilor, al carei proiect a fost intocmit la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii si a asociatiilor profesionale.
Erijandu-se public in aparator inversunat al Guvernului, Presedintele isi incalca grav rolul atribuit de Constitutie, de mediator intre puterile statului.
Este de neinteles insa virulenta si dispretul cu care cei doi inalti demnitari ai statului trateaza justitia.
Sa intelegem oare ca Presedintele regreta epoca feudala cand seful statului era si instanta suprema, care avea drept de viata si de moarte asupra supusilor?
Din fericire aceste vremuri apartin trecutului, iar magistratii nu vor permite nimanui sa incalce principiile statului de drept, Constitutia si legile tarii.
In fapt, asa cum ne-a obisnuit deja, invocand ilegalitati in ceea ce priveste salarizarea magistratilor, seful statului incearca sa abata atentia opiniei publice de la problemele grave ale justitiei – conditiile grele de munca, volumul mare de activitate, subfinantarea sistemului si instabilitatea legislativa – pentru ca nu le poate solutiona si pentru a arunca raspunderea mentionarii lor in Raportul de tara asupra magistratilor.
Asociatia Magistratilor din Romania, Asociatia Procurorilor din Romania
Sa râdem cu ministerul justitiei
PS Asta apropo de postarea de mai jos.
"Bugetarii de lux" muncesc in conditii foarte proaste
In esenta, au fost analizate modul de organizare si functionarea instantelor; implicarea Consiliului Superior al Magistraturii si a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in rezolvarea disfunctionalitatilor din sistemul judiciar; imaginea justitiei; colaborarea cu alte institutii; instabilitatea legislativa; proiectele noilor coduri, s.a.
Raportul releva urmatoarele aspecte:
1. Instantele se confrunta cu probleme grave de personal, atat in cazul judecatorilor, cat si a personalului auxiliar si conex.
De exemplu, la Tribunalul Bucuresti media dosarelor pe sedintele de judecata la completele de asigurari sociale este de cca. 80-100 dosare. La Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale din 20 de judecatori repartizati sectiei, doar 16 judecatori sunt in activitate.
Din cauza lipsei judecatorilor, numarul de dosare nou intrate – 45 asigurari sociale – este covarsitor de mare si nu mai da posibilitatea judecatorilor sa se pregateasca temeinic, sa studieze legislatia si practica neunitara.
Numarul insuficient de judecatori duce la lipsa timpului pentru a studia sedinta temeinic, iar participarea la prea multe sedinte de judecata duce la lipsa timpului pentru a putea motiva si tehnoredacta sentintele pronuntate.
La Judecatoria sect. 1 volumul de activitate este in continua crestere, inregistrandu-se de la inceputul acestui an cca. 8.000 de dosare. Media dosarelor pe sedintele de judecata la completele civile este de cca. 80-90 dosare.
La Judecatoria sect. 3 media pe judecator in anul 2008 a fost de peste 600 dosare. Stocul de dosare a crescut, in conditiile cresterii constante a volumului de activitate. in materie penala a crescut numarul propunerilor de arestare preventiva. La aceasta instanta in fiecare sedinta de judecata sunt pe rol 60-80 de dosare.
Judecatorii sunt implicati si in alte activitati decat cele de judecata, inclusiv in procesul electoral, ceea ce are repercusiuni asupra actului de justitie.
La Judecatoria Cornetu incarcatura este de peste 100 dosare pe judecator, iar volumul de activitate este in continua crestere.
Deseori sedintele de judecata se termina la aceasta instanta dupa ora 22,00, iar sambata si duminica se lucreaza.
Se impune readaptarea schemelor de personal in raport de evolutia volumului de activitate.
In cazul judecatorilor detasati/delegati de la aceste instante este necesara analiza fiecarui caz in parte si, in masura in care nu este posibila incetarea detasarii/delegarii sa se dea eficienta cuvenita dispozitiilor privitoare la fondul de rezerva.
Suprasolicitarea personalului afecteaza grav starea de sanatate a acestuia, inregistrandu-se mai multe cazuri de imbolnaviri profesionale si o stare de spirit negativa.
Toate acestea conduc la depasirea duratei rezonabile de solutionare a cauzelor, imposibilitatea efectuarii in termen a lucrarilor, intocmirea unor acte procedurale de calitate necorespunzatoare s.a., cu urmari serioase asupra calitatii actului de justitie.
In acelasi timp se amplifica riscul condamnarii Romaniei in cazul constatarii violarii drepturilor omului, indeosebi a dreptului la o judecata intr-un termen optim si previzibil.
2. Este necesara finalizarea proiectelor Consiliului Superior al Magistraturii privind normarea muncii, stabilirea (si implementarea) gradelor de complexitate a cauzelor si transferul atributiilor administrative de la judecatori la grefieri.
3. Subfinantarea instantelor creeaza dificultati de functionare a sistemului judiciar si conditii de lucru improprii la unele instante (Judecatoria Sectorului 3, Judecatoria Buftea, Judecatoria Cornetu si Tribunalul Bucuresti).
Neexecutarea hotararilor judecatoresti privind plata drepturilor salariale restante si inechitatile din sistemul de salarizare a personalului accentueaza starea de tensiune din instante.
Trebuie intensificate eforturile pentru amenajarea sediului Tribunalului Ilfov si a Judecatoriei Buftea, precum si luarea de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a unei decizii cu privire la sediul Judecatoriei Cornetu (avand in vedere inclusiv problema competentei acestei instante referitor la cauzele din Penitenciarul Jilava si Spitalul Penitenciar Jilava).Consiliul Superior al Magistraturii se adreseaza Guvernului, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti pentru rezolvarea acestor situatii care au efect negativ asupra justitiabililor in legatura directa cu derularea procedurilor judiciare.
4. Este necesara actualizarea Nomenclatorului privind termenele de pastrare a dosarelor si evidentelor instantelor, precum si predarea documentelor vechi catre Arhivele Nationale.
De exemplu, la Tribunalul Bucuresti s-a relevat imprejurarea ca spatiile insuficiente pentru arhive, termenele lungi de pastrare a unor dosare sau lipsa unor termene pentru anumite categorii de cauze (ex.: dosarele cu privire la interceptari), existenta unor birouri mici, aglomerate, fara lumina naturala, fara aerisire naturala, numarul insuficient de calculatoare, lipsa unor consumabile (toner, rechizite, etc.) reprezinta aspecte care afecteaza desfasurarea activitatii instantei si se repercuteaza negativ asupra calitatii muncii.
Judecatoria sectorului 5 se confrunta cu problema referitoare la predarea arhivei vechi catre Arhiva Nationala si a solicitat implicarea Consiliului Superior al Magistraturii.
5. Imbunatatirea strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii si a capacitatii institutiei de a garanta independenta justitiei.
6. Imbunatatirea activitatii Institutului National al Magistraturii, cu privire la:
a) formarea profesionala initiala (accent pe aspectele practice; studierea materiei executarii silite, etc.);
b) formarea profesionala continua (cresterea numarului de participanti; alegerea unor teme in acord cu necesitatile instantelor, etc.);
c) deschiderea catre facultatile de drept.
7. Imbunatatirea activitatii Scolii Nationale de Grefieri, in sensul implicarii mai mari in activitatile de formare profesionala continua a grefierilor.
Tribunalul Bucuresti se confrunta cu problema insuficientei numarului de grefieri, grefieri – arhivari, grefieri – registratori si slabei pregatiri a unora dintre acestia, elemente care afecteaza volumul si calitatea activitatii judecatorilor.
S-a propus o mai buna pregatire profesionala a grefierilor si preluarea unor atributii administrative de catre grefierii cu studii superioare.
8. Se solicita formularea unor propuneri de lege ferenda cu privire la:
- modificarea codurilor de procedura (termenele de redactare a hotararilor; stabilirea cheltuielilor de procedura pe fiecare dosar; incheierea de sedinta sa nu mai fie semnata de grefier);
- Legea nr. 304/2004 (degrevarea judecatorilor de activitatile nejudiciare; eliminarea discriminarii dintre absolventii INM si candidatii admisi la concursul de intrare in magistratura; extinderea competentei judecatorului stagiar; functionarea judecatorului stagiar sub tutela unui judecator definitiv; asistentii judiciari sa aiba vot deliberativ si sa redacteze hotararile);
- Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti (transferul atributiilor de la judecator la grefieri; repartizarea aleatorie in cazul casarii/desfiintarii cu trimitere spre rejudecare; scanarea actelor din dosare);
- Regulamentul privind promovarea in functii de executie (scoaterea la concurs pe sectii a posturilor de la tribunale; interzicerea participarii la concurs a magistratilor detasati/delegati la alte institutii decat instantele judecatoresti; accent pe spete si nu pe probleme teoretice; instituirea unei perioade de 1 - 3 ani de functionare obligatorie la instanta inferioara; inlaturarea institutiei promovarii pe loc);
- Unificarea practicii judiciare (adoptarea urgenta a unui act normativ care sa contina dispozitii corespunzatoare pentru unificarea practicii judiciare);
- Legea nr. 317/2004 (lamurirea statutului inspectorilor judiciari);
- Raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor.
9. Decontarea chiriilor personalului auxiliar si plata orelor suplimentare.
10. Logistica instantelor (inregistrarea tuturor sedintelor de judecata; achizitionarea unui program legislativ corespunzator; dotarea punctelor de control acces cu mijloace antiteroriste; numar insuficient de calculatoare; asigurare consumabile).
11. Probleme referitor la realizarea expertizelor (liste de experti neactualizate; comunicare defectuoasa intre instante si birourile de experti; depunerea cu intarziere a unor lucrari).
In considerarea implicarii concordante a tuturor factorilor implicati in buna functionare a sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii se va adresa Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, in calitatea sa de administrator al fondurilor instantelor.
12. Lipsa comunicarii sau comunicarea cu intarziere a unor relatii de catre autoritatile locale pentru care Consiliul Superior al Magistraturii recomanda organizarea de catre Curtea de Apel Bucuresti a unor intalniri intre conducerile instantelor si cele ale institutiilor respective.
13. Unele relatii incordate cu Directia Nationala Anticoruptie. Presedintele Consiliul Superior al Magistraturii va avea o intalnire cu procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie pentru rezolvarea acestei situatii.
In termen de 15 zile directiile de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vor formula propuneri punctuale prin prisma recomandarilor Raportului analizat azi, pentru a imbunatati activitatea instantelor si a actului de justitie.
BIROUL DE INFORMARE PUBLICA SI RELATII CU MASS MEDIA
PS Raportul este corect si surprinde ceea ce stie toata lumea de vreo 20 de ani.
Credeti ca guvernul va aloca vreun ban anul asta, pentru remedierea situatiei ? Sa nu uitam ca abia ce au REDUS bugetul justitiei.
Asteptam si un raport pentru parchete. Halal "bugetari de lux" !!!
miercuri, 8 aprilie 2009
Din nou salarizarea in sistemul justitiei
În ultima lună, conducerea MJLC a avut trei întâlniri cu reprezentanţii personalului auxiliar din justiţie, iar săptămâna următoare este programată o nouă discuţie.
În şedinţa de Guvern de astăzi, 8 aprilie, reprezentanţii MJLC vor face o nouă informare cu privire la problemele stringente ale sistemului judiciar şi a soluţiilor de rezolvare a acestora. “În aceste condiţii, astfel de presiuni sunt nejustificate şi nu servesc la rezolvarea problemelor structurale din sistem”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care solicită încetarea imediată a protestelor şi reluarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
În acelaşi timp, conducerea MJLC solicită preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti să-şi îndeplinească atribuţiile şi obligaţiile şi să ia toate măsurile pentru desfăşurarea în bune condiţii actului de justiţie.
În ceea ce priveşte afirmaţiile federaţiei Projust că ministerul ar fi elaborat un proiect de ordonanţă privind salarizarea personalului din justiţie fără consultarea personalului auxiliar, ministerul precizează că în momentul în care un astfel de proiect va fi finalizat, îl va publica pe site şi va declanşa procedurile de consultare potrivit legii.
Conducerea MJLC va continua să dialogheze strict în cadrul legal şi instituţional, cu toate categoriile profesionale din sistemul judiciar.
Nota: Azi au circulat foarte multe zvonuri si chiar a aparut pe mail-uri un proiect de lege in domeniu. Interesant...nu ?
marți, 7 aprilie 2009
Fără comentarii
Presiunile au început să apară chiar în noaptea în care s-a judecat cererea de arest preventiv. Iniţial au fost sute de oameni care au cerut eliberarea lui Gigi Becali. Decizia instanţei a agravat, însă, lucrurile.
Judecatoarea care a decis arestarea latifundiarului din Pipera a primit ameninţări, atât telefonic cât şi pe adresa de e-mail a instanţei: "Îţi iau gâtul, nenorocito! O să te găsesc şi o să regreţi toată viaţa hotarârea pe care ai luat-o. Şi tu, şi copiii tăi, trebuie să aveţi grijă! Să va uitaţi întotdeauna în urma voastră!".
Judecătoarea, mamă a doi copii, a cerut protecţie şi se gândeşte chiar să renunţe la magistratură, de teama unei răzbunări.
Nici procurorul Maximilian Bălăşescu nu a scăpat de presiuni. Într-o emisiune televizată acesta a fost ameninţat pentru că ar fi făcut o înţelegere cu Sandu Geamănu împotriva lui Gigi Becali şi a oamenilor săi.
"Nu m-am ocupat de dosarul lui Gigi Becali şi nici de dosarul lui Sandu Geamănu la care făcea referire domnul Becali (n.r. Giovanni Becali) că eu m-aş fi înţeles cu el", a precizat ulterior Maximilian Bălăşescu.
Procurorul a depus o plângere penală împotriva lui Giovanni Becali.
Reprezentanţii magistraţilor au făcut un apel la echilibru şi spun că nu se poate ca măsurile judecătorilor să fie discutate şi comentate de toată lumea.
Şi în alte dosare asemănătoare cu cel al lui Gigi Becali magistraţii, procurorii sau judecătorii au fost ameninţaţi.
Procurorul Marian Sântion, de exemplu, cel care a instrumentat dosarele clanului Cămătaru, a fost ameninţat cu moartea.
Judecătorul Petre Roşu şi-a făcut duşmani în momentul în care a decis arestarea clanului Roşca, a omului de afaceri Ovidiu Tender şi a patronului de la Poli Timişoara, Marian Iancu.
Magistraţii primesc protecţie doar la cerere. 24 de ore din 24 sunt supravegheaţi şi trebuie să se conformeze unor reguli stricte impuse de gărzile de corp.
Mesaje de solidaritate, trimise de magistraţi
Magistraţi din toată ţara s-au declarat solidari cu cei care au luat până acum măsuri în cazul Becali. Aşa rezultă din mesajele postate pe un forum al judecătorilor. Semnatarii mai atrag atenţia asupra faptului că deciziile magistraţilor nu trebuie comentate.
Aceştia s-au declarat indignaţi de comentariile unor jurnalişti, care au criticat deciziile luate de instanţe în cazul Becali. Pe unul din forumurile judecătorilor au apărut mai multe comentarii, preluate de Mediafax, în care magistraţii se solidarizau cu judecătorii care au luat decizia arestării preventive a omului de afaceri Gigi Becali.
"Este absolut incredibilă ţara în care trăim! Întreaga mass-media este indignată de faptul că un judecător a îndrăznit să motiveze o hotărâre judecătoreasca amplu şi să transmită un mesaj moralizator, spunând că şi-a depăşit atribuţiile, deşi unul din scopurile procesului penal este acela de a asigura prevenţia generală", susţine un magistrat de la Judecătoria Sector 3.
Alţi magistraţi au precizat, pe forumul lor, că prezumţia de nevinovăţie nu poate fi încălcată, iar arestările trebuie făcute pe baza unor probe concrete.
"Chiar dacă, în opinia unuia sau altuia, unii sunt consideraţi infractori, suntem obligaţi să nu dăm uitării prezumţia de nevinovăţie, să nu credem în procese paralele, spectaculos televizate, iar în lipsa probelor şi a aplicării stricte a legii, să lăsăm în libertate persoana întrucât acesta este preţul pe care societatea îl plăteşte (din păcate) pentru a fi respectate drepturile omului", scrie pe forum un alt judecător.
Decizia judecătoarei Nicoleta Cristuş, cea care a aprobat cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 29 de zile a lui Gigi Becali, a provocat reacţii virulente din partea mass-media, dar şi a opiniei publice.
Sursa Antena 3
luni, 23 februarie 2009
The Curious Case of a Slumdog Millionaire
Nu se poate amândouă ?
luni, 16 februarie 2009
Un interviu al ministrului justiţiei
Câteva din declaraţiile ministrului justiţiei
Despre coduri
"Nu ştim exact de câţi magistraţi avem nevoie in următorii cinci ani. Nu pot sa determin aceasta cifra daca nu cunosc competenta instanţelor, ce urmează sa fie stabilita prin Coduri. Cel mai important si urgent obiectiv este sa convenim Codurile: cum vor arata, când vor intra in vigoare. Va fi cea mai mare schimbare legislativa de după 1990, cu acelaşi impact ca si schimbarea constituţionala din 1991. Înţeleg ca se inclina spre dezbatere parlamentara de urgenta in locul asumării răspunderii guvernamentale. Sunt sceptic ca astfel ne vom respecta termenele. Subliniez ca este esenţial si sa păstram coerenta textelor si caracterul lor reformator."
Despre buget şi salarii
"Pentru construirea, consolidarea si dotarea sediilor de instanţe si Parchete. Avem probleme elementare zilele acestea, lipsa fondurilor pentru hârtie, timbre, electricitate. Activitatea unor instanţe aproape ca s-a blocat in urma cu câteva săptămâni. Am cerut de la buget aproape un miliard de euro si am primit sub 500 de milioane. Am promisiuni din partea primului-ministru ca, pe măsura ce facem rectificări, vom mai primi bani. Aflu ca grefierii vor sa facă greva pentru neplata orelor restante, alţi magistraţi reclama faptul ca nu s-au plătit orele suplimentare din decembrie 2008, al 13-lea salariu. Nu sunt plătite orele suplimentare prestate de penitenciarişti, onorariile pentru asistenta avocaţilor din oficiu. Aceste lucruri îmi sunt cunoscute, le cunoaşte si ministrul finanţelor. Imediat ce vor exista fondurile disponibile, vor fi dirijate către restantele din sistem. Imediat ce va fi adoptata Legea de aprobare a bugetului pe 2009, voi emite un ordin pentru eliminarea diferenţelor de salarizare dintre CSM si ICCJ, pe de o parte, si restul sistemului pe de alta parte."
"Salariile nu sunt mari in raport de complexitatea muncii si de ceea ce se plăteşte in Europa in aceeaşi profesie. Important este daca dam prioritate acestui sector sau nu. Pe de alta parte, se reclama, pe buna dreptate, ca actul de justiţie nu este rapid, transparent, ca exista jurisprudenţa neunitara, ca nu exista sancţiuni severe in cazurile de corupţie, ca hotărârile nu sunt întotdeauna drepte. Magistraţii au si ei o serie de contraargumente întemeiate. Legislaţia este necorelata. Este greu sa judeci in ziua de astăzi. Condiţiile de lucru lasă de dorit, numărul de dosare e mare, e greu sa ai un birou civilizat. insa trebuie sa facem un efort suplimentar pana când lucrurile vor intra in normalitate. Nu pot accepta teza potrivit căreia erorile judiciare se justifica pentru ca nu sunt condiţii de lucru adecvate. În toate sectoarele e greu. În avocatura se lucrează 12-14 ore pe zi pentru un venit echivalent cu salariul unui judecător de tribunal. Unii magistraţi sunt supraîncărcaţi cu dosare, iar alţii îşi încheie glorios programul la ora 14.00. Problema salariilor magistraţilor trebuie analizata cu onestitate, atât de către stat, cat si de către magistrat."